Nu există diete personalizate. Nicio extremă nu e bună

Ce mâncăm pentru a fi sănătoşi, pentru a ne menţine în formă, pentru a slăbi, ce oferim copiilor noştri pentru a se dezvolta corect şi sănătos? Răspunsul acestor întrebări stă de cele mai multe ori în farfuria noastră, a explicat dr. Ana Maria Iulian, doctorand în ştiinţe psihologice, expert în nutriţie comportamentală; în cadrul celei de-a cincea ediţii a Maratonului de Sănătate Secom®. “Nu există o dietă, ci un fel de a mânca din toate alimentele, pornind de la ideea că organismul nostru e un fel de maşina care nu este în stare să digere orice. Nu suntem ceea ce mâncăm, suntem ceea ce putem digera şi apoi ceea ce putem absorbi din intestin în sânge. Prin urmare dacă mâncăm spanac nu vom avea fier. Există un anumit tip de a pregăti spanacul pentru ca fierul să ajungă în sânge.

Nefiind ceea ce mâncăm trebuie să învăţăm ce anume mâncăm. Într-o farfurie, legumele ar trebui să ocupe o jumătate din spaţiu, un sfert ar trebui să-l ocupe produsele animale şi un sfert glucidele cu absorbţie lentă. Când vorbim despre aceste glucide cu absorbţie lentă nu ne referim la biscuiţi, napolitane, ciocolată, băuturi carbogazoase, produse de patiserie etc.

Acestea sunt glucide cu absorbţie rapidă de care trebuie să ne ferim, pentru că excesul lor se poate vedea „pe burtă”, adică nivelul circumferinţei abdominale.

Circumferinţa abdominală ne spune un lucru foarte important despre noi. Şi anume, m-am săturat de zahărul pe care tu mi-l dai în fiecare zi, de 7 sau de 30 de ori pe săptămână şi nu mai pot. Excesul de zahăr pe care-l consumăm prin dulciuri, orez alb, pâine, produse de patiserie, pizza etc se depozitează în zona abdomenului. În plus, acest exces începe să ne deregleze homeostazia internă, ne dorim să mâncăm din ce în ce mai mult şi apare fenomenul de binging – un consum excesiv sau compulsiv.

Este foarte important să respectaţi proporţiile alimentelor din farfurie, să consumaţi alimente bogate în fibre (orez integral, pâine integrală, legume), fructe (pentru a înlocui glucidele cu absorbţie rapidă).

O alimentaţie sănătoasă ne oferă energie pentru a ne trezi dimineaţa, combustibil pentru întregul organism şi bună-dispoziţie.

Este foarte important să alegem alimentele de calitate şi sănătoase. Când cumpărăm alimente este ca atunci când mergem să ne luăm haine. De ce ne-am cumpăra alimente care să ne îmbolnăvească şi să ne facă bătrâni pe interior?

Atunci când ne îmbrăcăm ne uităm să arătăm bine cu ceea ce alegem. De exemplu, de ce nu ne-am împrieteni cu urda, un aliment despre care studiile arată că este bogat în cisteină, un aminoacid care în organism formează un antioxidant foarte puternic numit glutation. Acest ingredient ne apără de stresul oxidativ, prin urmare ne apără de îmbătrânire şi ne ajută să arătăm bine.

Există un singur fel de a mânca, nu există diete personalizate. Pentru buna funcţionare a organismului şi implicit sănătatea acestuia, avem nevoie de vitamine, minerale, enzime. Între toate acestea trebuie să existe un echilibru.

Nicio extremă nu este bună, fiecare trebuie să găsească o cale de mijloc.

În condiţiile în care nutriţia modernă arată prin studii longitudinale că un anumit fel de a mânca poate să ofere o oarecare protecţie, dincolo de ereditate, pentru că nu ereditatea este atât de importantă, ci mediul, stresul pe care-l gestionăm prost, alimentele pe care le consumăm, atitudinea noastră referitoare la lucrurile care ni se întâmplă.

Obligatoriu: trei mese zilnice

Conceptul de medicină integrativă este cel care abordează pacientul ca întreg şi-l tratează în universul lumii lui.

Este foarte important să avem trei mese zilnic. Organismul este generos dimineaţa şi aşa cum ne alimentăm maşina înainte de a porni la drum, tot aşa trebuie să oferim corpului nostru energie pentru a rezista până la prânz.

Dacă nu-i oferim resursele necesare, corpul nostru îşi va lua singur. Seara, atunci când vom mânca 3 mese într-una. Exact atunci corpul nostru nu mai este dispus să-şi împartă energia cu noi şi-şi va pune deoparte jumătate din tot ceea ce mâncăm.

Stabiliţi-vă două gustări între mese. Acestea vă vor menţine glicemia constantă între mese şi vă vor menţine capacitatea de concentrare şi energia constantă.

În plus, este foarte important să ne facem timp să mâncăm. Dacă nu vom mânca în jumătate de oră după ce ni s-a făcut foame, peste două ore vom mânca de trei ori mai mult şi s-ar putea să nu ne săturăm.

Acordaţi-vă timp pentru a vă odihni şi pentru a vă reface. Somnul are un rol foarte important în homeostazia organismului. O noapte pierdută va putea fi recuperată în patru.

O alimentaţie sănătoasă conţine toate cele trei tipuri de grăsimi: grăsimi saturate, grăsimi monosaturate şi grăsimi polisaturate. Toate aceste grăsimi sunt bune, însă contează mult proporţia acestora. Se poate observa că alimentaţia ultimilor 50 de ani abundă în grăsimi saturate şi în glucide rafinate. Chiar dacă tendinţa generală este să se consume alimente light şi degresate, acestea nu conţin grăsimi, dar sunt bogate în glucide rafinate.

Reduceţi grăsimile saturate, însă evitaţi produsele light şi ne orientaţi-vă către alimentele complete, de ex. unt, lapte integral. Vă puteţi lua aceste grăsimi saturate din unt, carne şi nu din produsele de fast-food, produse de patiserie.

Grăsimile Omega-3 sunt altă categorie de grăsimi sănătoase care n-ar trebui să vă lipsească din alimentaţie. Acestea pot fi de origine vegetală: uleiul de in, uleiul de rapiţă, uleiul de seminţe de dovleac.

Peştele oceanic este o sursă extraordinară de acizi graşi Omega-3, de origine animal. Ssardinele, macroul, heringul, tonul, somon-ul, codul, fructele de mare – sunt bogate în acizi grasi omega-3 şi ar trebui să se găsească în alimentaţie sănătoasă.

Acizii graşi Omega-3 au foarte multe implicaţii în metabolismul organismului. Sunt antiagreganţi plachetari, antiinflamatori, intra în constructia membranelor celulare care sunt dublu fosfolipide, sunt analgezici, protejează creierul de acţiunea nociva a anumitor substanţe, ne ajută să scădem în greutate.

Ei nu se absorb decât dacă sunt în proporţie de 1 la 4 maximum cu acizii graşi Omega-6. In alimentaţia noastră curentă proporţia este de 1 la 20. De aceea ar trebui să favorizăm absorbţia grăsimilor Omega-3 în detrimental Omega-6“, a explicat dr. Ana Maria Iulian.