Murăturile: indicaţii şi contraindicaţii
Cele mai sănătoase murături sunt cele preparate în casă, din apă şi sare neiodată, păstrate în vase de sticlă. Este recomandat ca murăturile cu oţet să fie consumate cât mai rar, deoarece doar murăturile cu sare conţin acizi lactici.
Fiecare tip de murături este indicată unei afecţiuni. De exemplu, castraveţii au proprietatea de a scădea colesterolul, conopida are rolul de a încetini procesul de îmbătrânire, iar roşiile verzi combat virusurile.
Întăresc sistemul imunitar
Întrucât au probiotice, murăturile sunt benefice pentru persoanele care fie se confruntă cu dezechilibrul florei intestinale şi cu imunitate scăzută, fie după un aport de medicamente antiinflamatoare sau antibiotice.
De asemenea, sunt indicate celor cărora li se administrează chimioterapie sau radioterapie. Dar doar murăturile preparate în saramură au un conţinut bogat în probiotice, spre deosebire de castraveţii muraţi vara.
Împiedică acumularea de grăsimi în sânge
În cazul persoanelor care suferă de dislipidemii (creşterea colesterolului de tip LDL şi a trigliceridelor în sânge), datorită conţinutului de fibre, murăturile pot reprezenta un adaos preţios în timpul meselor.
Fibrele din conţinutul lor stimulează digestia după o masă cu un conţinut mai crescut în carbohidraţi, precum mesele celor care ţin post, sau mai crescut de grăsimi, precum mesele festive.
Sunt bogate în antioxidanţi
În afară de pierderea de vitamine hidrosolubile (B şi C), marea majoritate a antioxidanţilor conţinuţi iniţial de legumele murate precum antocianii din varză roşie, carotenoizii din morcovi sau gogoşari, licopenul din gogonele sunt disponibile în produsele preparate decât în produsele crude.
Deci iarna putem folosi murăturile în locul legumelor proaspete şi putem compensa lipsa vitaminelor hidrosolubile printr-un aport variat de fructe proaspete.
Previn cârceii
Zeama de varză sau lichidul în care au fost preparate alte murături sunt recomandate persoanelor care fac cârcei în timpul activităţilor fizice.
Fie că sunt generaţi sau nu de transpiraţia excesivă necompensată prin hidratare corectă, fie că sunt generaţi de exerciţii executate incorect, studiile demonstrează că zeama de murături este eficientă în cam 60% din cazurile de cârcei asociaţi activităţii fizice.
Cine trebuie să le consume cu precauţie
În murăturile din comerţ se găseşte şi un adaos de zahăr, de fructoză sau de oţet, ceea ce le scade proprietăţile nutritive. Murăturile dulci trebuie consumate cu precauţie de persoanele care au diabet de tip I şi II. Acestea ar trebui să ia în calcul şi cantitatea de zaharuri din murături atunci când îşi calculează aportul de glucide.
În cazul murăturilor sărate, persoanele cu boli renale sau cardio-vasculare ar trebui să consume murături cu sare doar în cantităţi foarte mici şi să le desăreze înainte.
De asemenea, este esenţială evitarea altor alimente bogate în sodiu - precum mezelurile, carnea sau peştele afumat sau brânzeturile bogate în sare.
Iar zeama de varză sau lichidul în care au fost preparate alte murături nu sunt recomandate hipertensivilor, persoanelor cu boli renale cronice sau gravidelor cu preeclampsia (valorile crescute ale tensiunii arterialem şi exces de proteine în urină) Diana Artene, nutriţionist-dietetician, master în ştiintele nutriţiei
Persoanele diagnosticate cu steatoză hepatică ar trebui să consume cu moderaţie murături dulci, deoarece rezistenţa la insulină, ce însoţeşte acest diagnostic, face ca un aport excesiv de glucide (mai ales de fructoză) să fie rapid transformat în grăsimi depozitate apoi în celulele ficatului, agravând steatoza şi progresia spre fibroză hepatică.
Singurele persoane care nu ar trebui nici măcar să guste murături sunt bebeluşii sub 1 an, care cu siguranţă nu poftesc la sarmale sau mezeluri, aşa cum pretind unii părinţi sau bunici. Copiii nu sunt adulţi mici, iar aportul excesiv de sare este la fel de periculos pentru aceştia.