Îngheţata, cu bune şi cu rele
Te ţine departe de depresie şi stres
În zilele fierbinţi de vară, îngheţata te răcoreşte foarte bine, dar este şi desertul care alungă deprimarea şi stările depresive. Explicaţia constă în faptul că acţionează asupra centrilor plăcerii din creier, ceea ce se întâmplă şi atunci când asculţi muzica preferată. O echipă de cercetători britanici a observat, după scanarea creierului unor persoane care au mâncat îngheţată de vanilie, că desertul acţionează asupra „zonelor fericirii“ din creier sub impulsul unei substanţe numite triptofan.
Aceasta se găseşte în lapte şi în frişcă, ingredientele principale ale îngheţatei. Triptofanul are un rol important în sinteza serotoninei, cunoscută şi sub numele de hormon al fericirii. Mai mult, s-a ajuns la concluzia că îngheţata cu ciocolată contribuie la eliberarea de endorfină, hormon al plăcerii.
Ştiai că…
…serotonina este responsabilă pentru menţinerea unei stări de bună dispoziţie şi pentru prevenirea depresiei?
Este o bună sursă de energie
Valoarea nutritivă a îngheţatei diferă în funcţie de tip, dar în general, dacă o consumi cu moderaţie, îţi aduce un plus de energie. O porţie conţine circa 7 grame grăsimi, 2 grame proteine, 15 grame carbohidraţi. Aproximativ 200 de grame de îngheţată are în jur de 140 de calorii.
Îţi aduce un plus de elemente nutritive
Îngheţata îţi conferă vitamine şi minerale – calciu, fosfor, vitaminele A, C, D, E, vitamine din complexul B şi o cantitate mică de vitamina K, importantă pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge.
Atenţie la grăsimi!
Totuşi, nu trebuie omis faptul că îngheţata conţine o cantitate mare de grăsimi. Unele tipuri pot ajunge până la 26 de grame la suta de grame. Dacă ai un nivel crescut de colesterol, acest aliment poate să favorizeze depunerea de grăsimi pe vasele de sânge prin formarea aşa-numitelor plăci de aterom. În acest mod, creşte riscul de atac de cord sau de atac cerebral.
În urma unui studiu realizat de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România, conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC România a semnalat următoarele:
„Îngheţata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat şi chimicale din belşug. Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutriţional prin conţinutul ridicat de acizi graşi saturaţi şi zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii şi persoane cu afecţiuni cardiovasculare, diabet şi boli metabolice. Totodată, trebuie consumat ocazional de către adulţi, în cantităţi mici, de 40 - 60 de grame.
În prezent îngheţata, cu toate aromele şi varietăţile ei, este unul dintre cele mai apreciate produse lactate datorită valorii nutritive ridicate şi proprietăţilor senzoriale deosebite. Pe de altă parte, îngheţata din comerţ constituie unul din produsele alimentare cu cei mai mulţi aditivi încorporaţi. Pentru a evita efectul cumulativ al aditivilor ingeraţi zilnic şi prin consumul de alte alimente, este indicat limitarea consumului sau identificarea şi cumpărarea unor sortimente de îngheţată obţinute doar din ingrediente naturale, fără aditivi”.
Excesul poate duce la obezitate
Din punct de vedere cantitativ, al doilea ingredient al multor tipuri de îngheţată este zahărul. De aceea, dacă este consumată prea des, îngheţata poate fi un factor alimentar care contibuie la apariţia unor probleme de sănătate ca obezitatea, cariile dentare, creşterea nivelului de trigliceride din sânge, un alt gen de grăsime.
Ce rişti dacă o mănânci prea repede?
Dantura poate avea de suferit în cazul în care nu aştepţi 3-5 minute de la scoaterea îngheţatei din congelator. Poate fi afetat smalţul dinţilor, ceea ce e posibil să ducă la apariţia cariilor dentare. De asemenea, dacă o mănânci pe fugă, se poate instala ceea ce se numeşte vasoconstricţie, o reducere a diametrului vaselor de sânge şi a afluxului de sânge către organe. Din aceste cauze pot apărea dureri de cap, vedere înceţoşată, ameţeli.