Hrana vie a călugărilor, pâinea pustnicească

Pâine fără foc

Părintele Ghelasie de la Frăsinei iubea acest tip de pâine necoaptă, care-i ajuta pe călugări să fie sănătoşi şi plini de energie. Părintele spunea că această pâine „are toată hrana“.

Regimul de viaţă sănătos al oamenilor bisericii consta încă de demult în pâine pusnicească alături de consumul de cereale, legume şi fructe. Se mergea pe ideea că totul ţine de curăţarea colonului, iar cerealele (ovăzul, secara, porumbul, orzul, hrisca şi meiul) erau cheia sănătăţii.

Pentru cei evlavioşi care trăiau în pustie şi nu găseau tot timpul hrană verde şi poame pentru hrană, această pâine „cea de toate zilele“ a fost un adevărat leac pentru trup şi suflet. Unii dintre pusntnicinu aveau un loc fix unde să stea fiind pelerini, aşadar nu aveau unde să gătească.

Ca orice aliment nou, pâinea pustnicească trebuie introdusă treptat în organism pentru a vedea dacă stomacul îl suportă şi dacă nu ai vreo alegie la acel produs.

„Sfantul Antonie cel Mare mânca o astfel de pâine şi a trăit peste o sută de ani. Mulţi pustnici, ajungând sa folosească painea coaptă, s-au imbolnavit, făcând carenţe de hrănire. Această pâine aduce o ameliorare îndeosebi în bolile psihice şi în potolirea patimilor,“ mărturisea isihastul Ghelasie.

Reţeta de pâine pustnicească

Nu este nevoie de preparare termică. Pentru a face acest tip de pâine ai nevoie de făină integrală şi apă. Coca obţinută din amestecul celor două ingrediente trebuie să fie tare. Apoi, aluatul se pune într-un loc uscat şi cald, la dospit cca 7-8 ore, iar temperatura la care se lasă la uscat să nu depăşească 30 grade Celsius.

Este important să ştii că nu e bine s-o consumi înainte de 10-12 ore după ce s-a uscat. O poţi mânca atunci sau o poţi lăsa să se întărească mai mult, obţinând pesmet.

Părintele Ghelasie în cartea sa, „Taina hranei. Rădăcinile medicinii isihaste”, explica pe larg cum se prepară pâinea isihastă. Astfel că pentru cei cu digestia mai slabă le recomanda ca grâul să fie măcinat mai fin, iar pentru cei cu stomacul tare, grâul să fie măcinat mai mare.

Un alt amănunt cheie era că pentru cei cu afecţiuni grave: pentru ei, grâul era musai să fie măcinat în ziua când se făcea pâinea respectivă, şi de asemenea, făina obţinută nu trebuia trecută prin sită.

Cei diabetici, pentru a o prepara, ar trebui să pună jumătate făină integrală de grâu şi jumătate faină integrală de porumb şi bineînţeles apă.

Atenţie: sub nicio formă nu trebuie amestecată cu alte cereale pentru că cei bolnavi s-ar putea trezi cu o indigestie. Pentru bătrâni care de obicei au probleme cu dantura este indicat ca odată ce s-a uscat pâinea să o remacine şi apoi să o facă pesmet. De asemenea, ar putea ca înainte să o consume să o înmoaie niţel în apă.

Nueste bine să se lase o cantitate mare de pâine pustnicească la dospit pentru că dacă nu se va mânca atunci, ea se va acri şi va fi destul de greu să fie mâncată goală.

Regim cu pâine pustnicească şi legume crude

Nutriţioniştii spun că necesarul optim pentru o zi ar fi de 1-3 g pentru 1 kg din masa corporală, la o singură masă. Trebuie consumată numai asociată cu alte alimente crude, cum ar fi: sfeclă roşie, morcov, salată verde, urzici, pătrunjel, conopidă, dovlecei, dar şi seminţe crude de floarea soarelui ori dovleac, alune, nuci. În toată această perioadă (2 luni) nu ar trebui să consumi dulciuri, grăsimi, lactate sau ulei. După ce ai ţinut acest regim se spune că organismul va elimina toate toxinele, bolile fiind vindecate.

Pentru ori tip de regim este necesar să ceri sfatul medicului!