Durerea de cap: când vinovatul este în... farfurie

Numeroase studii au arătat că unii compuşi – aditivi, aminoacizi, îndulcitori – sunt factori declanşatori ai durerilor de cap. Desigur, nu toate persoanele au aceeaşi sensibilitate faţă de astfel de substanţe. Dacă ai observat că te doare capul după ce mănânci, de pildă, brânză, este indicat să eviţi acest aliment.

„Ca regulă generală, o alimentaţie diversă, cât mai puţin procesată, cu un aport bun de fructe şi legume şi o bună hidratare reprezintă un aliat de nădejde în lupta cu durerile de cap a căror cauză nu a fost descoperită”, afirmă dr. Adrian Copcea, medic specialist nutriţionist-diabetolog. Compuşi alimentari care pot da dureri de cap TIRAMINA este un aminoacid prezent în mod natural în produse precum brânza cedar, parmezanul, sosul de soia şi vinul roşu.

NITRIŢII sunt aditivi adăugaţi mai ales în mezeluri şi produse afumate (peşte), pentru pentru prelungirea valabilităţii produselor, precum şi intensificarea aromei şi a gustului.

SULFIŢII sunt conservanţi pe care îi găsim mai ales în fructele uscate (smochine, caise), în vinul roşu şi alb.

ASPARTAMUL, înlocuitor al zahărului, este prezent mai ales în produsele dietetice (sucuri, iaurturi).

MONOGLUTAMATUL DE SODIU este un potenţiator de aromă care dă gust supelor la plic, produselor semipreparate sau mezelurilor.

Pentru unele persoane, oprirea bruscă a consumului de cafea poate favoriza apariţia cefaleei. „Sunt persoane care declară că, în lipsa obişnuitei cafele de dimineaţă, au puternice dureri de cap. Dependenţa de cofeină face ca acestea să acuze dureri, care vor fi eliminate imediat după ce au consumat cafea.

În anumite situaţii, cafeaua poate fi un medicament, datorită conţinutului de cofeină. Consumată în cantităţi moderate, are efect vasoconstrictor. Însă în exces induce o stare de nervozitate, durere de cap sau insomnie. Cofeina este prezentă, de altfel, în majoritatea analgezicelor”, explică medicul Rareş Simu.

Mineral cu numeroase roluri în organism, magneziul este o adevărată „armă” în lupta cu migrenele. Această substanţă este implicată în reglarea circulaţiei sangvine la nivelul creierului, care poate fi afectată în timpul unei crize migrenoase.

Consumul de alimente bogate în magneziu (fasole uscată, cartofi, năut, banane, orez brun, seminţe de floarea-soarelui, de dovleac, migdale, peşte, varză) reduce frecvenţa şi intensitatea migrenelor. Necesarul de magneziu al unui adult este de minimum 200 mg pe zi (o banană conţine în jur de 30 mg din acest mineral).

Alte studii arată că vitaminele B2 (peşte, lapte, brânză, albuş, icre, carne, spanac, varză, fasole verde, ardei gras, caise, orez) şi B6 (nuci, linte, soia, banane, avocado, cartofi) au, la rândul lor, acţiune benefică în ceea ce priveşte prevenirea migrenelor.

Cefaleea poate fi un semnal al unei reacţii negative a organismului la diferite componente alimentare, aşa cum ea poate fi o reacţie în cadru a numeroase tipuri de stres. Nu se cunosc alimente care, în mod special, să inducă sau să calmeze durerile de cap, însă E-urile sunt adeseori incriminate, în mod special monoglutamatul de sodiu şi nitriţii/nitraţii.

O legătură importantă este cu deshidratarea, o cauză frecventă a durerilor de cap. Intoleranţele alimentare şi fenomenele alergice subclinice (care nu ating pragurile de detecţie prin testele uzuale) pot fi, de asemenea, cauze ale durerii de cap.

Anumite alimente (de exemplu, brânzeturile fermentate) se pot asocia cu migrena. În acest caz, în mod individual, se recomandă persoanelor care constată o anumită asociere să evite respectivele alimente.