De ce sunt alimentele procesate nocive pentru sănătate?

Termenul de „alimente procesate” se referă la orice aliment care a trecut printr-un proces de prelucrare. Procesul de prelucrare a alimentelor include mai multe tehnici, cum ar fi congelarea, conservarea, fierberea, deshidratarea, pasteurizarea etc.

Unele alimente au nevoie să fie prelucrate din motive de siguranţă. Aşa se întâmplă cu laptele, de exemplu, care se fierbe sau se pasteurizează pentru a elimina bacteriile dăunătoare.

Alte alimente au nevoie de prelucrare pentru a putea fi folosite mai uşor, cum ar fi seminţele din care se obţine uleiul.

De multe ori, alimentele procesate conţin conservanţi pentru a preveni alterarea, coloranţi pentru a da mâncării o anumită culoare, potenţiatori de aromă pentru a-i oferi alimentului respectiv un anumit gust.

De ce sunt procesate alimentele?

Alimentele sunt procesate pentru a le proteja de bacterii şi pentru a le face mai atrăgătoare vizual, mai uşoare de împachetat, transportat şi vândut. De exemplu, unele branduri de „caşcaval feliat” conţin un amestec îngrozitor de lapte, coloranţi, conservanţi şi o sumedenie de alte chimicale.

Află AICI ce alimente îţi subţiază talia!

Un alt exemplu e pâinea albă, făcută din făină atât de procesată încât are în compoziţie în cea mai mare parte doar amidorn, dar, e pufoasă şi albă şi e cea care e folosită majoritar în alimentaţia de zi cu zi a românilor. Sunt sărace în substanţe nutritive

Alimentele procesate sunt mult mai sărace în nutrienţi decât alimentele în starea lor naturală. În unele cazuri ele sunt îmbogăţite cu vitamine şi minerale sintetice pentru a compensa ceea ce se pierde în timpul prelucrării. Dar aceşti nutrienţi sintetici nu sunt nici pe departe un înlocuitor bun pentru nutrienţii care se găsesc în alimentele integrale.

Au sare în exces

Multe alimente procesate conţin sare în exces. Astfel, un litru de suc de roşii cumpărat din magazin, foarte sănătos de altfel şi plin de nutrienţi, conţine 8 grame de sare. Asta în condiţiile în care cantitatea de sare recomandată de OMS este de mai puţin de 5 g pe zi pentru un adult.

Produsele alimentare procesate conţin de obicei mulţi carbohidraţi (în general cei rafinaţi). Una dintre principalele probleme este că aceşti carbohidraţi rafinaţi „simpli” sunt descompuşi rapid în tractul digestiv, ducând la creşterea glicemiei şi a nivelului insulinei. Acest lucru poate duce la poftă de carbohidraţi câteva ore mai târziu, atunci când nivelul glicemiei scade din nou.

Fibrele, în special cele solubile, fermentabile, aduc diverse beneficii, printre altele fiind acela că funcţionează ca prebiotice, hrănind bacteriile prietenoase din intestine. Există de asemenea dovezi că fibrele pot încetini absorbţia carbohidraţilor şi ne pot ajuta să ne simţim satisfăcuţi cu mai puţine calorii. Fibrele solubile pot fi de ajutor şi în tratarea multor cazuri de constipaţie, care astăzi este o problemă frecventă. Fibrele ce se găsesc în mod natural în alimente se pierd în general în timpul procesării sau sunt înlăturate intenţionat. De aceea, cele mai multe produse alimentare procesate conţin foarte puţine fibre.

Atenţie!

Tot ce arată bine de regulă îngraşă, iar studiile au demonstrat că obezitatea şi chiar simpla creştere a circumferinţei abdominale sunt strâns legate de mic- şorarea, la propriu, a creierului. Cercetările au semnalat că cel mai afectat este hipocampusul – parte a creierului responsabilă cu memoria şi reamintirea.