Crenvurştii din comerţ pot să conţină coloranţi cu extract de gândaci. Iată cum ne pot îmbolnăvi!

Însă, Asociaţia Pro Consumatori a făcut un studiu pe 43 de tipuri de crenwurşti găsiţi în comerţ şi nu o să vă vină să credeţi ce conţin aceştia. Ce spuneţi de exemplu despre faptul că unii dintre ei conţin coloranţi cu extracte de gândaci? Şi asta nu e tot!

Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 43 tipuri de crenvurşti, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor.

Conform dicţionarelor, crenvurştii sunt mezeluri din carne, sub formă de cârnat subţire, din carne de vită şi slănină tocate foarte fin şi trase în maţe de oaie sau membrane din material plastic, cel mai adesea prezentate în pereche; denumirea este germană, de la Krenwürstchen. Se servesc calzi, cu muştar sau cu murături ori cu salate; alături, pâine proaspătă!

Iată ce mai conţin crenvurştii din comerţ

La fabricarea crenvurştilor analizaţi s-au folosit următoarele ingrediente: carne de pui, carne de pui dezosata mecanic, carne de pasăre separată mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui, grăsime de pasăre, grăsime de pui, carne de porc, guşă de porc, grăsime de porc, carne de vită, tendoane de porc, slanină, şorici, praf de şoric de porc, emulsie de şorici, gelatină, colagen, grăsimi vegetale, caşcaval, apă, granule muştar, făină de grâu, griş de grâu, fibre de soia, fibre de mazăre, fibre vegetale, amidon cartofi, cazeina, proteină animală, proteină din lapte, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din drojdie, ketchup, roşii deshidratate, extract de drojdie.

În plus, aceştia mai conţine proteină din soia, sirop de glucoză, dextroză, lactoză, glucoză, zahăr, zahăr din trestie nerafinat, maltodextrină, proteină din soia, ulei de rapiţă, ulei vegetal de floarea soarelui, grăsime de palmier, lapte praf degresat rehidratat, sare neiodată, sare cu nitriţi, sare de mare iodată, sare marină afumată, proteină din lapte, ceapă, extract natural de boia dulce, extracte vegetale, praf de usturoi, condiment de ardei, condimente, extracte din condimente, arome naturale, aromă de fum, fum de lemn de fag, arome, difosfat de sodiu, polifosfaţi de sodiu, izoascorbat de sodiu, nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, acid ascorbic, eritorbat de sodiu, carmin, iodat de potasiu.

De asemenea, din crenvurşti nu lipesc nici următoarele ingrediente: monoglutamat de sodiu, acid citric, acetat de sodiu, citrat de sodiu, glucono-delta-lactona, citrat trisodic, lactat de potasiu, diacetat de sodiu, caragenan, gumă de guar, gumă de xantan, gumă Tara, di-polifosfaţi de sodiu şi potasiu, acid lactic, lactat de calciu, tartraţi de sodiu, extract de acerolă, acerolă uscată, extract vegetal natural (sfeclă roşie, curcuma, ibiscus).

La fabricarea crenvurştilor, în funcţie de specie, carnea folosită se regăseşte în proporţii diferite, astfel:

• Pieptul de pui între 23% şi 80%;

• Carnea de pui între 13% şi 88%;

• Carnea de porc între 17% şi 93%;

• Carnea de vită între 8% şi 79%;

• Carnea de curcan intre 4% si 96%;

• Pieptul de curcan: 53%;

• Carnea separată mecanic între 50% şi 79%.

La 7% din produsele analizate nu apare menţionată în lista ingredientelor cantitatea de carne din reţeta folosită la fabricarea crenvurştilor.

La 26% dintre produsele analizate s-a folosit carne separată mecanic (carne de pasăre separată mecanic, carne de pui şi curcan separată mecanic, carne de pui separată mecanic şi carne de curcan separată mecanic). În jargonul specialiştilor are chiar denumirea de „mâzgă“ sau „noroi“: „noroi alb – white slim, engl.“ (când e vorba de carne de pasăre) Procesul presupune măcinarea carcasei şi pasarea pastei (care cuprinde măcinătura de os, măduva osoasă şi celelalte ţesuturi comestibile) sub presiune.

Top 10 mărci de crenvurşti după numărul de aditivi alimentari:

1. Campofrio cu 11 aditivi;

2. Caroli/Familia cu 10 aditivi;

3. Pikok, Caroli, AIA,cu 9 aditivi;

4. Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi;

5. Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi;

6. Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi;

7. AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi;

8. Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm, Prodprosper cu 4 aditivi;

9. Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi;

10. Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi.

93% din produsele analizate conţin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 2 aditivi alimentari până la 11 aditivi alimentari, deci numai 7% dintre produsele analizate nu conţin aditivi alimentari!

La 91% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant alimentar care poate genera anumite afecţiuni medicale dacă produsul alimentar este pregătit pentru consum prin prăjire.

42% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant roşu strălucitor obţinut dintr-o specie de insectă numită coşenilă.

La 44% dintre produsele analizate gustul şi aroma au fost potenţate cu monoglutamat de sodiu.

La 9% dintre produsele analizate s-a folosit caragenan, un agent de îngrosare suspect de apariţa anumitor afecţiuni medicale.

Cum ne pot îmbolnăvi

Până acum vreo patruzeci de ani, crenvurştii de fabrică erau tare savuroşi, iar plăcerea de a mânca vreo două trei perechi de crenvurşti mai stăruie tulburător în amintirile celor cu tâmple sure sau albe. Treptat, reţetele acelor timpuri au început să fie modificate, întâi spre sfârşitul anilor 1970 (când soia devenise o alternativă pentru carne la mezeluri), apoi foarte mult după ce industria alimentară a trecut în mâinile iniţiativei libere.

Din fericire, consumatorul conştient nu se lasă pradă iniţiativelor deşănţate ale producătorilor de alimente, interesaţi doar de profitul lor, şi începe să manifeste interes pentru sănătatea lui şi pentru buna tradiţie în domeniul alimentaţiei .Iată cum se făceau crenvurştii de fabrică în urmă cu o jumătate de secol: carnea de vită (pulpă caldă) reprezenta 2/3 din compoziţie, slănina de porc 1/3, condimentele (sare şi celelalte) nu mai mult de 2%; erau şi produse la care raportul carne – grăsime era de 3:1.

La începutul anilor 1980, deja aveam de a face cu soia şi subproduse de abator: în pasta fină de materii prime tocate (numită bradt) se regăsea concentrat de soia (4%), carne tocată de pe oase (5%), emulsie de şorici (2,5%), pigment de sânge integral (1%), condimente şi membrane de oaie, iar după afumare caldă şi pasteurizare produsul avea max. 69% apă, max. 29% grăsime, min. 9% proteine, cu un termen de garanţie de trei zile.

După trei decenii, consumatorii pot afla că în crenvurştii pe care îi simt foarte schimbaţi la gust se pun: cărnuri de specii diferite (porc, pui, vită), slănină, proteine (din soia, din lapte), glucide (amidon, dar şi zahăr – care se pune aproape în tot ceea ce constituie aliment!), condimente, mulţi aditivi (E-uri) pentru tot felul de scopuri (de stabilizare, de prevenire a oxidării, de sporire a fermităţii, de conservare, de colorare, de gust – glutamat de sodiu); pasta se trage în membrană artificială comestibilă, iar termenul de garanţie a crescut la o lună.

„Consumatorii mai află că aditivii adăugaţi sporesc apetitul, aduc mult fosfor şi sodiu în corp care dezechilibrează balanţa calciu/fosfor şi generează mari probleme legate de sănătatea sistemului osos.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Ştiinţele Consumatorului şi Managementul Calităţii, ASE Bucureşti.

Ce trebuie să avem în vedere când alegem un sortiment

La alegerea unui sortiment de crenvurşti trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi graşi saturaţi, conţinutul de sare, evitându-se acei crenvurşti care au în compoziţie aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul şi nitritul de sodiu.

Totodată, trebuie evitaţi crenvursti obţinuţi din carne separată mecanic (resturi de ţesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi si ţesut conjunctiv) cu adaosuri de zaharuri, făină de grâu, griş de grâu, fibre de soia, fibre de mazăre, fibre vegetale, proteină animală, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din drojdie, gelatină şi amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor.

„Verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, crenvurştii nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor şi a adulţilor cu afecţiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC România.

În concluzie, cantitatea de apă şi substanţe de îngroşare naturale şi artificiale este destul de mare, ceea ce denotă o calitate scăzută a majorităţii produselor de acest tip.

Studiul privind calitatea crenvurştilor face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiţie pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociaţia Pro Consumatori (APC) îşi doreşte să promoveze un stil de viaţă sănătos şi să tragă un semnal de alarmă în privinţa unor produse alimentare bogate în sare, zahăr şi grăsimi şi a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătăţii consumatorilor.