Ce obiceiuri alimentare sănătoase să adopţi

Mestecă bine alimentele

Un prim mecanism important al digestiei este mestecatul. Specialiştii recomandă să mestecăm bine alimentele, de cel puţin 10 ori pentru fiecare îmbucătură. Acest lucru ajută la transmiterea semnalelor către organele secretoare de sucuri necesare pentru digestie. Mănâncă în tihnă şi alocă-ţi cel puţin 20 de minute pentru această activitate.

Creierul are nevoie exact de aceeaşi perioadă pentru a înregistra senzaţia de saţietate. Atunci când mâncăm pe fugă, consumăm mai mult, implicit aportul de calorii este mai mare.

Evită să mănânci când eşti stresat. În astfel de situaţii, cortizolul, hormonul stresului, duce la creşterea nivelului de glucoză în sânge.

Evită produsele procesate

Foarte sărace în nutrimenţi, alimentele procesate sunt sursă de calorii goale, care îngraşă şi cresc nivelul glicemiei. Aşadar, renunţă sau consumă cât mai rar dulciuri, chipsuri, produse de patiserie, băuturi carbogazoase.

Redu şi consumul de mezeluri, care, pe lângă bogăţia de conservanţi şi coloranţi, creează un mediu acid în organism, cu predispoziţie mai mare faţă de diverse boli.

Fructele, o masă în sine

Este bine ca fructele să fie mâncate separat de celelalte alimente sau cu 30 de minute înainte de o masă principală. Acizii organici conţinuţi de acestea pot influenţa secreţia de enzime digestive.

În cazul în care sunt consumate după masă, fructele fermentează, din cauza amestecului de enzime specifice fructelor cu celelalte enzime. De asemenea, salatele de crudităţi trebuie consumate cu o jumătate de oră înaintea mesei, pentru a uşura digestia.

Cum combini alimentele

Există diferenţe când vine vorba de digestia alimentelor, de aceea, este bine să respectăm câteva reguli.

O combinare greşită a alimentelor nu numai că îngreunează digestia, dar duce şi la apariţia unor neplăceri precum balonarea. De pildă, nu este indicată asocierea cărnii cu amidonoasele (cartofi, paste) sau cu laptele, digestia lor implicând enzime diferite. În schimb, amidonoasele se combină cu leguminoasele (mazăre, fasole, linte).

Carnea şi alte surse de proteină animală (peştele, ouăle) se pot combina cu legume, mai puţin cu cele bogate în amidon.

Seara, sunt de preferat mesele uşoare

Spre deosebire de prima parte a zilei, seara, secreţiile digestive sunt mult diminuate, lucru care duce la îngreunarea digestiei.

De aceea, cea mai consistentă masă a zilei ar trebui să fie dimineaţa, când este bine ca meniul să conţină brânzeturi, ouă, unt, pâine integrală.

În schimb, cina, care trebuie luată cu 2-3 ore înainte de culcare, este indicat să fie cât mai uşoară (spanac, ciuperci, peşte).

Info

Este bine să avem un program ordonat de mese. Astfel, organismul este obişnuit cu un anumit ritm alimentar.

De ce să mai ţii cont

· Mănâncă porţii moderate; mesele prea îmbelşugate îngreunează digestia.

· Consumă cel puţin 8 pahare cu apă pe zi. Este posibil ca senzaţia de foame să fie confundată cu cea de sete. Nu bea apă înaintea, în timpul mesei şi imediat după. Consumată în timpul mesei, apa poate dilua sucurile digestive, perturbând digestia.

· Mişcarea este bună inclusiv pentru digestie, pentru că stimulează contracţia naturală a muşchilor intestinali.

· Zilnic, mănâncă 5 porţii de fructe şi legume proaspete, pentru aportul de fibre, vitamine şi minerale.

· Consumă frecvent iaurt natural. Probioticele conţinute de acesta ajută la echilibrarea florei intestinale.