Cât contează alimentaţia în cancerul de sân? Dr. Irina Mateieş explică

Alimentaţia are un rol important în timpul tratamentului pentru cancerul mamar. 

Dr. Irina Mateieş, medic primar de medicină de familie, nutriţionist specializat în nutriţie oncologică, a explicat într-o postare pe Facebook mai multe despre acest subiect.

"Un diagnostic de cancer mamar vine cu multe întrebări și cu multă nesiguranță. Tratamentul nu este același pentru toate pacientele – el este ales în funcție de mai mulți factori, precum stadiul bolii, biomarkeri, gradul histologic sau statusul menopauzal. De aceea, planul terapeutic poate include chirurgie, terapie sistemică sau radioterapie – uneori folosite separat, alteori în combinație.

- Pe lângă tratamentul oncologic, nutriția are un rol esențial. În timpul terapiei, ne dorim în primul rând să gestionăm simptomele care afectează alimentația, să oferim recomandări bazate pe dovezi și adaptate fiecărei paciente.

- În timpul tratamentului pentru cancer mamar sunt des întrebată dacă este voie să fie încercată scăderea în greutate.

În primul rând dacă scăderea se intamplă involuntar - adică nu ne-am propus, dar pentru că ne simțim rău, scădem în greutate, atunci trebuie să fie foarte atenți să nu ajungem la malnutritie și pierdere majoră de masă musculară.

Dacă ne simțim relativ bine și există suprapondere/obezitate - atunci poate avea sens scăderea în greutate dar nu mai mult de 0.5–1 kg pe săptămână.

În general, menținerea sau atingerea unei greutăți sănătoase este un obiectiv important pentru persoanele care au trecut printr-un tratament de cancer mamar.

- Multe paciente se confruntă cu oboseală – cel mai frecvent efect secundar. Deși pare contraintuitiv, mișcarea regulată poat ajuta semnificativ la reducerea acesteia.

- Limfedemul este o altă problemă posibilă, iar în acest caz, scăderea în greutate (acolo unde este necesară) poate avea un impact benefic, chiar dacă nu există intervenții nutriționale specifice foarte clare.

- Simptomele vasomotorii precum bufeurile sau transpirațiile nocturne pot fi dificil de gestionat. Există însă dovezi că alimentele din soia, bogate în izoflavone, pot reduce frecvența și intensitatea acestor simptome cu până la 25–55%. Și nu, consumul de soia nu crește riscul de cancer mamar, ci scade riscul.

- Sănătatea oaselor este un alt aspect important, mai ales în contextul tratamentelor hormonale sau al scăderii nivelului de estrogen. Activitatea fizică, exercițiile cu greutăți și, la nevoie, suplimentarea cu calciu și vitamina D pot ajuta la protejarea masei osoase.

- Unele tratamente, cum sunt taxanii, pot duce la neuropatie periferică. Interesant este că un studiu a arătat că suplimentarea cu Omega-3 (640 mg de 3 ori pe zi, în timpul tratamentului și încă o lună după) a redus semnificativ riscul de apariție a neuropatiei și, într-o anumită măsură, severitatea acesteia. De asemenea, obezitatea și un consum redus de fructe și legume pot crește riscul.

- Creșterea în greutate în timpul tratamentului este frecventă și are multiple cauze – de la schimbări hormonale până la reducerea activității fizice. Este important de știut că o creștere mai mare de 6 kg după diagnostic este asociată cu un risc mai mare de recurență. În plus, excesul ponderal poate îngreuna recuperarea și poate accentua efectele secundare, precum limfedemul sau oboseala.

- După finalizarea tratamentului, multe paciente sunt motivate să își schimbe stilul de viață – și acesta este un moment foarte bun pentru a face pași în această direcție. O alimentație predominant bazată pe plante, cu un aport redus de grăsimi (aproximativ 15–20% din totalul caloriilor), este asociată cu un risc mai mic de recurență.

Idei concrete de pus în practică

Să includem zilnic 2–3 porții de fructe și 2–3 porții de legume, cu accent pe legumele crucifere de câteva ori pe săptămână. Să consumăm alimente bogate în carotenoizi (dar nu suplimente), să atingem un aport de aproximativ 30 g de fibre pe zi și să adăugăm semințe de in măcinate în alimentație (1 lingură/zi).

Alimentele integrale din soia (1–2 porții/zi) sunt sigure și utile. Lactatele pot fi incluse în variante cu conținut redus de grăsimi, iar carnea roșie ar trebui limitată la 350–500 g pe săptămână, evitând în special variantele ultraprocesate sau preparate la temperaturi foarte înalte sau afumată.

-Menținerea unei greutăți sănătoase, limitarea consumului de alcool (sau chiar renunțarea la el) și activitatea fizică regulată – echivalentul a cel puțin 30 de minute de mers pe zi, 6 zile pe săptămână – completează tabloul unui stil de viață care susține recuperarea și reduce riscul de recurență.

Dr. Irina Mateieş

-Știu că toate aceste informații pot părea multe. Dar nu trebuie făcute toate deodată. Fiecare pas mic contează și poate face diferența pe termen lung".

Sursă text: facebook.com/NutritieOncologica