De ce sunt nerecomandate beţişoarele de urechi

Cerumenul, denumit popular, „ceara din ureche” este unul dintre mecanismele principale de apărare ale organismului, acţionând ca un scut protector în faţa agenţilor patogeni sau a obiectelor străine. Cerumenul este indispensabil unei bune funcţionări a urechilor şi e necesar să fie respectat şi protejat.

Nu trebuie sa te încăpăţinezi să-l îndepărtezi cu orice preţ. Orice corp străin introdus în conductul auditiv reprezintă un potenţial pericol. Astfel, poate împinge cerumenul la baza canalului auditiv şi deci există riscul formării dopurilor de ceară. Poate perfora timpanul, iar bumbacul de la beţişorul de urechi se poate detaşa şi rămâne în ureche.

Pentru a menţine

, cel mai indicat este să utilizezi un spray auricular de 2-3ori pe săptămână.

Beţişoarele nu sunt cea mai bună metodă de îndepărtare a cerii din urechi. Prin utilizarea acestora nu faci decât să împingi cerumenul în interiorul canalului auditiv, favorizând formarea dopurilor de ceară. Un alt risc este acela al perforării timpanului.

De asemenea, folosirea frecventă şi incorectă a beţişoarelor de urechi poate duce la apariţia unor boli precum micoza. Introducerea oricăror obiecte lungi şi ascuţite în urechi se poate solda oricând cu afectarea gravă a organelor de văz. Medicii recomandă utilizarea beţişoarelor cel mult de două ori pe săptămână.

Urechea este un organ extrem de sensibil şi poate si fi grav afectata de zgomote puternice. Căştile transmit sunetele direct în ureche, iar expunerea pe termen lung la volum ridicat poate distruge treptat celulele mici de păr din urechea internă care convertesc sunetul în semnale nervoase şi care ajung în creier. De asemenea, căştile împing cerumenul mai aproape de timpan şi produc mici traume sonore care pot duce la scăderea auzului şi la apariţia unui zgomot supărător numit tinitus. Expunerea prelungită la zgomote poate conduce chiar şi la surditate.

Beţişoarele sunt interzise cu desăvârşire pentru uz în cazul copiilor, deoarece structurile interne ale urechii lor sunt mai sensibile decât în cazul adulţilor.