De ce este bine să faci zilnic sport

Studii ale Institutului Beckman pentru Studiul Ştiinţelor Avansate şi Tehnologiei din Illinois au arătat că efortul fizic de aproximativ o oră, chiar şi cele uşoare, ca mersul pe jos ori pe bicicletă zilnic, timp de 6 luni, până la un an, ajută la îmbunătăţirea memoriei şi a capacităţii de rezolvare a problemelor cu până la 15-20%. Este vorba de efortul fizic constant, la care organismul nostru nu mai este supus. Acum, orice îmbogăţire a rutinei zilnice cu un minim de efort, poate contribui simţitor la sănătatea organismului. Astfel, studiile cercetătorilor conduşi de Art Kramer au arătat că acest minim de efort poate ajuta la buna funcţionare a creierului. Întârziem îmbătrânirea Se ştie că odată cu trecerea anilor, funcţiile cognitive sunt afectate. Fapt datorat şi stilului de viaţă din ce în ce mai sedentar al multor oameni. Exerciţiile fizice au fost mereu încurajate şi datorită efectelor benefice pe care le au asupra sănătăţii, prevenind bolile cardiovasculare, diabetul, problemele de oase. Acum s-a dovedit contribuţia exerciţiilor fizice şi în ce priveşte îmbunătăţirea funcţiilor cognitive. Exerciţiile aerobice susţinute au avut cele mai bune rezultate. Începând de la 15 minute, crescând treptat până la 45 minute - 1 oră, dau rezultate simţitoare în aproximativ 6 luni. Testele computerizate de imagistică au arătat schimbări în legăturile şi structurile neuronale în urma antrenamentelor susţinute. Copiii antrenaţi, mai alerţi, mai isteţi şi mai deştepţi Studiile au arătat diferenţe de atenţie între copiii care fac sport, faţă de cei cu un stil de viaţă sedentar. Astfel, copiii activi au demonstrat capacităţi cognitive superioare faţă de ceilalţi. Aceste rezultate pot duce la schimbări în atitudinea învăţământului faţă de educaţia fizică a elevilor. Atenţia distributivă, mai bună cu sport Testele de atenţie efectuate pe copii au arătat că cei cu un stil de viaţă activ au o atenţie distributivă mai bună decât a celor cu un stil de viaţă sedentar. Unul din teste a constat într-o simulare virtuală a unei străzi. Copiii au avut căştile cu muzică la urechi. Cei activi au putut evita mai bine obstacolele şi au reacţionat mai bine la maşini în trecerile de pietoni, faţă de ceilalţi. Diferenţele au constat în capacitatea de a calcula vizual distanţele şi vitezele.