Cum ne controlăm apetitul

Comportamentul alimentar este influenţat în mare măsură de unele evenimente stresante, precum şi de modificările hormonale. În plus, mesele neregulate şi servite în grabă, sărirea peste micul dejun şi absenţa fibrelor din alimentaţie amplifică aşa-zisele pofte alimentare. Creşterea apetitului este asociată şi cu unele modificări care se petrec în hipotalamus, o regiune din creier, implicată în controlarea senzaţiei de apetit şi de foame. Pofta pentru un anume aliment poate să semnaleze şi unele carenţe din organism. Astfel, un nivel scăzut al zahărului din sânge se poate traduce prin nevoia de a consuma ceva dulce, iar un nivel scăzut al sodiului, prin pofta pentru un aliment sărat. Dimpotrivă, apetitul poate scădea atunci când este foarte cald şi creşte atunci când este frig sau atunci când sunt administrate unele medicamente, precum citostaticele sau codeina.

Micul-dejun nu trebuie înlocuit cu cafeaua

Masa de dimineaţă furnizează organismului nutrienţii de care are nevoie, anulând sau diminuând nevoia de a consuma diverse alimente până la masa de prânz. Cele mai indicate pentru micul-dejun sunt cerealele integrale, care conţin carbohidraţi „buni” (complecşi), care conţin zaharuri naturale, pe care organismul le metabolizează uşor şi le transformă în energie. Înlocuirea micului-dejun cu o cafea este total neindicată. Într-adevăr, cafeaua suprimă apetitul, însă pentru o perioadă scurtă, senzaţia de foame instalându-se apoi cu o intensitate mai mare.

Mesele trebuie să fie regulate, pentru că amânarea lor dereglează metabolismul şi este important ca acestea să conţină toate categoriile de alimente. „Sunt indicate cinci până la şase mese pe zi, dintre care trei principale, iar celelalte două-trei să fie reprezentate de fructe. Pauzele mai mari de trei-patru ore între mese cresc apetitul”, afirmă Claudia Ionescu, medic primar medicină internă, specializare diabet, boli de metabolism şi nutriţie, de la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, din Bucureşti.

Fibrele alimentare „taie” foamea

Fibrele diminuează apetitul pentru unele alimente, induc senzaţia de saţietate şi scad răspunsul glicemic al corpului. Principalele surse de fibre sunt cerealele, fructele şi legumele, care, pe lângă efectul de „calmare” a apetitului au şi avantajul că sunt sărace în calorii. Lichidele, mai ales apa plată, ceaiurile, sucurile naturale şi supele „umplu” stomacul şi slăbesc senzaţia de foame.

Dulciurile dau dependenţă

Zahărul din dulciuri intră relativ repede în fluxul sanguin, ceea ce determină o producţie rapidă de insulină, precum şi de serotonină, hormon care induce starea de bine. Organismul se obişnuieşte cu zahărul şi se creează un cerc vicios, în care se perpetuează şi chiar se intensifică nevoia continuă de a consuma dulciuri.