De ce îţi este foame după ce ai mâncat

Cu senzaţia de foame apărută imediat după masă ori la trei sferturi de oră după ce ai mâncat se poate confrunta oricine. Acest lucru se întâmplă fie pentru că adopţi un meniu vegetarian, dar şi pentru că ai putea avea unele dezechilibre.

Apetitul şi senzaţia de foame sunt determinate prin mecanisme complexe ale sistemelor endocrin, digestiv şi neurologic, după cum ne-a explicat doctorul Florin Ioan Bălănică, membru al Academiei Americane de Nutriţie şi Dietetică. Fiecare dintre acestea trimit semnale chimice la nivelul creierului pentru a-i transmite senzaţia de foame sau saţietate. Foamea excesivă se defineşte prin nevoia de a consuma alimente, chiar dacă se depăşeste necesarul persoanei respective. Aceasta poate fi cauzată de dezechilibre ale sistemelor care coordonează pofta de mâncare şi nivelul de zahăr din sânge sau de diferite situaţii, cum ar fi sarcina.

Afecţiuni care pot da senzaţia de foame

Pofta de mâncare excesivă poate fi determinată de anumite patologii, explică medicul Florin Bălănică, precum:

1. Boala Graves şi hipertiroidismul - în acest caz, organismul produce cantităţi mari de hormoni tiroidieni. Boala are printre manifestări pierderea în greutate, hiperactivitatea, insomnia, senzaţia permanentă de foame sau lipsa de saţietate dupa masă.

2. Hipoglicemia, altă cauză a senzaţiei de foame exagerată, cauzată de fluctuaţiile rapide ale zahărului din sânge care contribuie la creşterea valorilor insulinei. Bolnavii de diabet zaharat sunt predispuşi, în mod special, la hipoglicemie.

3. Dezechilibre psihice şi emoţionale. Unii oameni consumă mai multe alimente atunci când sunt trişti, deprimaţi, stresaţi sau anxioşi. Administrarea anumitor medicamente, cum ar fi antidepresivele, sedativele, pilulele contraceptive este asociată, de asemenea, cu un apetit crescut. Mâncatul compulsiv, adică fără nevoia de a ne alimenta, reprezintă o realitate pentru omul modern.

Obiceiuri nesănătoase care dereglează apetitul

Mănânci puţin la micul dejun

Prima masă a zilei este foarte importantă pentru organism. Obiceiul de a lua un mic dejun sănătos, bogat în substanţe hrănitoare, stă la baza unei diete echilibrate şi sănătoase pentru organism. Este greşit să sari peste micul dejun aşa cum este incorect să consumi un meniu sărac în calorii. Dacă nu mănânci suficient dimineaţa, cresc riscurile să ai un apetit crescut mai târziu. Consumând un mic dejun generos, ai şanse mai mari să nu te confrunţi cu pofte alimentare care nu pot fi controlate.

Mănânci rapid şi distras

Unul dintre principalele motive pentru care îţi este foame după ce ai mâncat este că iei masa fără să te concentrezi asupra alimentelor. Luând masa în timp ce încerci să faci alte activităţi – trimiţi e-mailuri, răspunzi la SMS-uri, te uiţi la televizor – este un obicei care poate sabota instalarea senzaţiei de saţietate. Mai mult decât atât, când mâncăm cu gândul la altceva, tindem să mâncăm în exces, fără să ne săturăm.

De asemenea, mâncatul pe repede-nainte este un alt obicei care determină apariţia poftei de mâncare după masă. În corp este nevoie de cel puţin 20 de minute pentru instalarea senzaţie de saţietate. Dacă mănânci în mai puţin de 10 minute, nu îţi rămâne suficient timp să îţi dai seama dacă te-ai saturat sau nu. Încearcă să mesteci mai mult fiecare înghiţitură de mâncare şi evită să mănânci în picioare.

Cum poţi controla apetitul

Pentru a preveni acest neajuns, mai precis pentru a rămâne în echilibru metabolic, medicul Florin Bălănică recomandă împărţirea alimentelor din farfurie, astfel: jumătate din cantitate să fie proteine (carne slabă, albuş de ou, brânză slabă, linte verde, năut, fasole verde), un sfert, legume de culoare verde (spanac, broccoli, fasole verde, castravete, ardei gras) şi sfertul rămas - garnitură (poţi opta tot pentru legume verzi ori pentru orez brun, o felie de pâine integral prăjită, un cartof copt şi răcit.

Dacă vrei să slăbeşti, în farfurie trebuie ai jumătate din cantitate proteine de calitate, în special de origine animală şi o jumătate de cantitate, legume de culoare verde, crude sau prelucrate prin foc.

Caseta specialistului

Dr. Florin Ioan Bălănică

membru al Academiei Americane de Nutritie şi Dietetică

În cazul în care discutăm de o persoană cu o stare de sănătate aparent bună, motivele senzaţiei de foame după masă pot să fie: 1. numărul redus de mese - recomand 3 mese principale şi 2 gustări (gustările sunt frecvent sărite). 2. compoziţia neadecvată a meselor, în ceea ce priveşte nutrimenţii, adică mese bogate în carbohidraţi, grăsimi şi sărace în proteine. Carbohidraţii dau repede senzaţia de saţietate, dar nu durează mult. Proteinele sunt cele care dau senzaţia de saţietate pe termen lung. 3. hidratarea neadecvată din timpul zilei, minimum 1,5 l de lichide/zi. 4. obişnuinţa de a mânca dulce imediat după masă sau de a consuma alcool imediat după masă. 5. ronţăitul - consumul permanent de alimente, în cantităţi diferite, precum alune, chipsuri, floricele. 6. mâncatul neatent, în faţa calculatorului, televizorului sau la film. Creierul nu percepe senzaţia de saţietate pentru că este atent la cealaltă activitate, care devine principală.