Ce sunt grăsimile trans şi cum ne pot afecta sănătatea?

Probabil aţi auzit de grăsimile trans şi de faptul că acestea nu sunt bune pentru noi. Dar ce sunt mai exact grăsimile trans? Cum ne afectează corpul? Şi în ce tipuri de alimente le putem găsi?

Grăsimile trans, numite şi acizi graşi trans, sunt un tip de acid gras nesaturat care poate fi găsit atât în ​​mod natural în unele alimente (carne, lapte de vacă, oaie sau capră), cât şi sub formă artificială, în special prin hidrogenarea uleiurilor, proces aplicat chimic alimentelor. Astfel, uleiurile parţial hidrogenate conţin un amestec de grăsimi saturate şi nesaturate, inclusiv grăsimi trans într-o proporţie care poate varia de la câteva procente la peste 50%. Căldura mare poate provoca, de asemenea, formarea de grăsimi trans în timpul gătitului acasă, deci este imposibil să le eliminaţi complet dintr-o dietă normală, mixtă.

Consumul de grăsimi trans în cantităţi mari a fost asociat cu creşterea nivelului de colesterol şi a riscului de boli cardiovasculare, în special a bolilor coronariene. În acest context, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a recomandat cel mai mic consum posibil de grăsimi trans, cu o reglementare europeană din 2019 care limitează conţinutul de acizi graşi trans la maximum 2% din masa produsului.

Regula limitării la mai puţin de 2% şi raportarea grăsimilor trans este obligatorie în toate ţările UE din aprilie 2021, însă cei mai mari producători de margarină şi-au adaptat încă din 2012 procesele tehnologice pentru a elimina grăsimile periculoase din produsele pe care le comercializează. Acest lucru poate fi verificat pe ambalajul produselor. În majoritatea cazurilor, grăsimile hidrogenate au fost înlocuite cu uleiuri vegetale, care nu conţin grăsimi trans.

Aceste grăsimi pot fi găsite într-o mare varietate de alimente, în special în cele prăjite, cum ar fi gogoşile, cartofii prăjiţi sau în alimentele făcute din aluat copt - prăjituri, plăcinte, biscuiţi, pizza congelată etc. Pentru a vedea ce produse conţin grăsimi trans, este foarte important să le citiţi eticheta. Acolo le puteţi găsi sub numele de grăsimi hidrogenate sau parţial hidrogenate.

Dar asta nu înseamnă că toate grăsimile sunt periculoase, dimpotrivă! Uleiurile vegetale, cum ar fi rapiţa, măslinele, inul, susanul, dar şi floarea-soarelui, au grăsimi sănătoase care aduc substanţe esenţiale pentru sănătate, cum ar fi omega-3 şi omega-6. Pe lângă efectele lor antiinflamatoare, anticoagulante şi de stimulare a imunităţii, aceşti acizi graşi polinesaturaţi ajută la scăderea colesterolului şi a trigliceridelor, la echilibrarea tensiunii arteriale şi la prevenirea complicaţiilor aterosclerozei. Desigur, uleiurile trebuie consumate în cantităţi mici, deoarece conţin multe calorii şi excesul poate duce la creşterea în greutate. Pot fi consumate ca atare, dar pot fi găsite şi în diverse produse precum maioneza şi margarina. Poate părea surprinzător, dar margarina a evoluat foarte mult în ultimele decenii şi poate fi considerată o opţiune pentru cei care sunt interesaţi de o dietă mai sănătoasă, cu grăsimi esenţiale şi utile pentru funcţionarea optimă a organismului.

Este adevărat că margarinele produse înainte de 1990 conţineau o cantitate mare de uleiuri hidrogenate industrial, fiind realizate printr-un proces de încălzire şi adăugare de oxigen, ceea ce a dus la apariţia legăturilor moleculare de tip trans. După ani de studiu de obiceiuri alimentare, grăsimile trans au fost asociate cu niveluri crescute de colesterol „rău” (LDL) şi apariţia bolilor cardiovasculare, ceea ce a condus la cerinţa legală de a limita procentul acestor grăsimi în alimente. Graţie inovaţiilor tehnologice din anii 1990, uleiurile vegetale hidrogenate au fost complet eliminate din procesul de producţie. Acizii graşi trans din margarină pe piaţa românească sunt sub limita prescrisă de reglementările europene (2g de acizi graşi trans la 100g de conţinut de grăsimi). Aceasta înseamnă, de asemenea, că aceste alimente nu mai pot fi asociate cu efectele negative asupra sănătăţii ale acizilor graşi trans.