Actrita Florina Cercel, invinsa de cancerul pulmonar: afla totul despre boala!

Lumea teatrului si cinematografiei romanesti este zguduita de vestea ca „Tuca“, asa cum ii spuneau apropiatii si colegii, a pierdut lupta cu cancerul pulmonar. Actrita Florina Cercel a murit la varsta de 76 de ani.

Anuntul ca actrita Florina Cercel s-a stins din viata, discret, in locuinta sa din Bucuresti, potrivit Mediafax, a fost facut marti, 30 iulie 2019, de Teatrul National Bucuresti (TNB).

„Echipa Teatrului National din Bucuresti anunta cu adanca durere ca astazi se desparte de marea actrita Florina Cercel. Dupa mai bine de 45 de ani de cariera pe scena Nationalului, «Tuca» ne paraseste azi, lasandu-ne tot mai tristi, lipsiti de prezenta sa impunatoare, de forta si de talentul sau incontestabil, de farmecul atator roluri memorabile, de daruirea sa remarcabila in fiecare aparitie scenica. Vom reveni cu amanunte despre ceremonia funerara. Dumnezeu sa o aiba in paza Sa! Ramas bun, Florina Cercel!“, este anuntul TNB, publicat pe o retea de socializare.

Boala a consumat-o pe actrita Florina Cercel

Ion Caramitru, directorul Teatrului National, a declarat pentru un post de televiziune ca actrita Florina Cercel a urcat pe scena pana in ultimul moment si ca boala a consumat-o in ultimele luni cu o viteza cosmica. „Ultimul ei rol pe scena TNB a fost intr-o piesa montata de mine <<Dumnezeu se imbraca de la second hand>>. Am primit un telefon la un moment dat, cand era programat spectacolul, s-o mai pasuiesc, ca nu se simte bine. Discret, m-am interesat de starea ei si, la rugamintea ei, am pastrat discretia“, a dezvaluit marele actor.

Ce sa stii despre cancerul pulmonar – se raspandeste cu usurinta in corp

Cel mai frecvent tip de cancer din tara noastra este cel pulmonar. Din nefericire, boala este adesea descoperita in stadii avansate, cand sunt prezente si metastazele.

In comparatie cu alte tipuri de cancer, cel pulmonar are particularitatea de a se raspandi cu usurinta in corp (metastaze). Acest lucru este pus pe seama faptului ca plamanii sunt in stransa legatura cu vasele sangvine si cu cele limfatice. In functie de celulele implicate, exista 2 forme ale acestei boli.

Cancerul pulmonar non-microcelular este cel mai frecvent, reprezentand in jur de 80% din toate cazurile. Este subclasificat in carcinom scuamos, adenocarcinom si carcinom cu celule mari.

Cancerul pulmonar cu celule mici este cea mai grava forma a bolii, fiind depistat, de cele mai multe ori, in stadii tarzii. Se dezvolta rapid si adesea este imposibil de tratat chirurgical, optandu-se pentru chimioterapie si radioterapie.

Tusea persistenta, semnal de alarma

Unul dintre cele mai frecvente simptome ale cancerului pulmonar este tusea care nu mai trece, adesea insotita de cresterea cantitatii de sputa. Mai pot aparea dificultati de respiratie (dispnee), oboseala, durere constanta la nivelul toracelui, care se accentueaza cand persoana tuseste, lipsa poftei de mancare, scaderea in greutate, raguseala si sputa cu sange. De asemenea, bolnavii pot face mai usor bronsite sau pneumonii.

Factori de risc

• De departe, cel mai important factor de risc in aparitia cancerului pulmonar il reprezinta fumatul. Substanţele nocive conţinute de fumul de tigara produc modificari la nivelul celulelor, care favorizeaza dezvoltarea tumorilor canceroase. Potrivit statisticilor, fumatorii au un risc de aproape 25% mai mare de a face cancer pulmonar in comparatie cu nefumatorii. Pentru cei care fumeaza 2 pachete pe zi, probabilitatea de imbolnavire este de 50%. In cazul nefumatorilor, principalul factor de risc il reprezinta fumatul pasiv.
• Sunt mai expuse bolii persoanele care muncesc intr-un mediu toxic, unde exista expunere la substante precum azbest, uraniu sau arsenic.
• Implicat in aparitia cancerului pulmonar este si radonul, un gaz radioactiv inodor si incolor, care ia nastere prin dezintegrarea uraniului aflat in sol si in roci.
• Poluarea este un alt factor favorizant al bolii. Organizatia Mondiala a Sanatatii a atras atentia ca poluarea aerului este la fel de nociva precum tigarile si azbestul in aparitia cancerului pulmonar. Chimicalele care includ gazele si pulberile in suspensie se pot depune ca particule fine in plamani, putand fi mai agresive decat fumatul pasiv.
• Mostenirea genetica joaca un rol important in aparitia bolii. Astfel, indiferent daca fumeaza sau nu, persoanele cu rude care au avut cancer pulmonar trebuie sa faca periodic controale medicale. 

Cum se depisteaza cancerul pulmonar

Mai ales fumatorii si persoanele care lucreaza in mediu toxic ar trebui sa isi faca periodic teste pentru evaluarea starii plamanilor.

Radiografia pulmonara

Este, de cele mai multe ori, prima analiza recomandata pentru depistarea cancerului pulmonar. Cu toate ca indica prezenta unei tumori, radiografia nu pune diagnosticul. De cele mai multe ori, in cazul anomaliilor observate pe radiografie nu se poate spune daca sunt de natura benigna sau maligna. Cu alte cuvinte, nu poate face diferentierea intre cancer si boli precum abcesul pulmonar. De aceea, sunt indicate teste suplimentare.

Tomografia computerizata

Daca radiografia a evidentiat formatiuni suspecte la nivelul plamanului, medicul recomanda, in completare, tomografia computerizata. Aceasta dureaza cel mult jumatate de ora si se face cu substanta de contrast, pentru o mai buna vizualizare a plamanilor.

Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)

Aceasta examinare este recomandata in completarea tomografiei computerizate, mai ales ca are o acuratete mai mare pentru depistarea metastazelor. Metoda de examinare este asemanatoare cu cea din cadrul tomografiei. Pacientul este asezat pe un pat mobil, dupa care este introdus in scanerul de IRM. Investigatia este nedureroasa si nu expune persoana la radiatii.

PET-CT

Examinarea PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni) ofera informatii suplimentare despre celulele canceroase. Pacientului ii este administrata intravenos o substanta de urmarire (glucoza radioactiva), dupa care trebuie sa astepte o ora, timp in care substanta se distribuie in organism. Apoi, are loc scanarea propriu-zisa, in timpul careia pacientul trebuie sa stea nemiscat. Procedura, care poate dura intre 20 si 30 de minute, este nedureroasa.

Scanarea PET-CT este recomandata si pentru monitorizarea eficientei terapiei in cancerul pulmonar.

Bronhoscopia si biopsia

In completarea analizelor care evidentiaza tumoarea, medicul recomanda efectuarea bronhoscopiei. In cadrul acesteia se foloseste un tub subtire (bronhoscop), cu ajutorul caruia se recolteaza o proba de celule de la nivelul plamanilor (biopsie).

Examen citologic al sputei

Analiza citologica a sputei este de ajutor in diagnosticarea cancerului de plamani. Mai exact, este analizata sputa, celulele tumorale fiind vizualizate la microscop. Valoarea de diagnostic a acestui test este totusi limitata, celulele tumorale nefiind mereu prezente in sputa.

Stadiile cancerului pulmonar

Stadiul I – cancerul este limitat la plamani, iar tumoarea are un diametru mai mic de 5 cm.

Stadiul II – boala afecteaza si structurile din vecinatate (invelisul din jurul plamanilor – pleura, diafragma).

Stadiul III – in acest stadiu, tumoarea are dimensiuni mari, afectand si organele invecinate si/sau ganglionii.

Stadiul IV – cancerul s-a extins si in alte parti din corp (metastaze).

Optiuni de tratament pentru cancerul pulmonar

Din pacate, vindecarea de cancer pulmonar este rareori posibila, acest lucru fiind pus pe seama faptului ca boala este diagnosticata in stadii avansate. Tratamentul in cancerul pulmonar este adaptat fiecarui pacient in parte, un criteriu important de care se tine cont fiind stadiul in care a fost depistata boala. In cancerul pulmonar, exista tratament chirurgical (scoaterea unui lob pulmonar, chiar a unui plaman), tratament oncologic (chimioterapie si/sau radioterapie), iar la cazurile severe sunt indicate terapiile paliative.