Vitamine şi minerale care susţin imunitatea. Ai nevoie de ele pentru a preveni infecţiile de sezon

Pentru a ajuta organismul să prevină, dar şi să combată infecţiile specifice sezonului rece, ai nevoie de vitamine şi minerale pe care este bine să ţi le procuri dintr-o alimentaţie variată. După caz, medicul poate recomanda suplimentarea lor.

Este ideal ca dieta să includă alimente bogate în nutrimente implicate în buna funcţionare a sistemului imunitar. Iată care sunt aceşti compuşi care nu trebuie să îţi lipsească din alimentaţie!

Vitamina C

„Regina” vitaminelor imunităţii, vitamina C stimulează mecanismele naturale de apărare a organismului, fiind un aliat important atât în prevenţia infecţiilor, cât şi în convalescenţă. Adulţii au nevoie de un aport zilnic de 75 - 90 mg de vitamina C, iar fumătorii de 125 mg. Surse naturale de vitamina C sunt: citricele, cătina, coacăzele, ardeiul gras.

Vitamina D

Împreună cu calciul, ajută la formarea oaselor, asigurând absorbţia acestui mineral şi a fosforului la nivelul intestinului subţire şi la fixarea lor în sistemul osos. Vitamina D este esenţială şi pentru imunitate, după cum subliniază numeroase studii. Mai exact, stimulează activitatea sistemului imunitar şi potenţează funcţiile pe care vitaminele A şi C le au în organism. Un studiu din 2019 la care au participat 11.321 de persoane a arătat că suplimentarea cu vitamina D a redus semnificativ riscul de apariţie a infecţiilor respiratorii.  

Vitamina D este produsă natural în corp, când ne expunem la soare, şi, de asemenea, este prezentă în alimente precum lactatele, peştele şi ouăle. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 1 şi 70 de ani au nevoie de 600 UI/zi de vitamina D.

Vitamina A

Această vitamină ajută la combaterea infecţiilor graţie acţiunii ei de a creşte producerea globulelor albe. De asemenea, susţine răspunsurile imunitare, o doză suficientă de vitamina A fiind o armă naturală contra infecţiilor. Vitamina A sau retinolul se găseşte în special în produsele de origine animală: untură de peşte, ficat de vită, de porc, lactate şi gălbenuş. Totodată, este prezentă şi în vegetale (morcov, spanac, broccoli, caise, citrice), sub formă de betacaroten, acesta fiind convertit de corp în vitamina A. Pentru o mai bună absorbţie a betacarotenului, este bine să se consume şi grăsimi, de preferat bune (nuci, ulei de măsline).

Vitamina E

Antioxidant puternic, vitamina E îmbunătăţeşte răspunsurile imune şi reduce riscul de apariţie a infecţiilor. De asemenea, menţine sănătatea vaselor de sânge şi ajută la cicatrizarea rănilor. Sursele naturale de vitamina E sunt germenii de grâu, ficatul, ouăle, alunele, nucile, migdalele, uleiurile vegetale. Adulţii au nevoie zilnic de 12 mg de vitamina E.

Citeşte şi: Ce vitamină este deficitară la majoritatea bolnavilor de COVID-19

Zincul

Acest mineral este implicat în apărarea antiinfecţioasă a organismului, participând la producţia de anticorpi şi globule albe. Un studiu a arătat că mărirea necesarului de zinc poate reduce la jumătate durata unei răceli. Dacă este luat la începutul unei viroze, zincul poate scădea şi severitatea acesteia. Necesarul zilnic de zinc la femei este de 8 mg, iar la bărbaţi de 11 mg. Sursele alimentare de zinc sunt: ficatul de vită sau de porc, germenii de grâu, stridiile, pâinea integrală, gălbenuşul, fasolea şi lintea.

Seleniul

Oligoelement esenţial, seleniul este un antioxidant natural care, în afara numeroaselor roluri în organism (asigură funcţionarea glandei tiroide, scade riscul apariţiei bolilor cardiovasculare), este implicat şi în susţinerea sistemului imunitar. Studiile au arătat că nivelurile crescute de seleniu în sânge sunt asociate cu un răspuns imun bun şi că deficitul acestui oligoelement creşte riscul de infecţii. Doza zilnică necesară de seleniu este de 55 mcg în cazul adulţilor. Printre sursele naturale de seleniu se numără peştele, nucile, carnea de pasăre şi de vită, orezul, fasolea şi ouăle.

Citeşte şi: De ce sunt esenţiale vitaminele din complexul B  

DE REŢINUT

Vitamina B6 (banane, nuci, avocado, cartofi) ajută la formarea anticorpilor, carenţa ei manifestându-se, printre altele, prin scăderea imunităţii.