Tu eşti predispus la afecţiuni gingivale?

Conform unui studiu aproximativ 80-85% dintre persoane riscă să facă o forma de boală parodontală cu evoluţie cronică, 10% din populaţie nu face niciun fel de boală parodontală fiind imună, iar 5% riscă să facă o formă agresivă a bolii parodontale cu o evoluţie mult mai rapidă şi un răspuns mult mai dificil la tratament.

Ce sunt afecţiunile gingivo-paradontale?

Afecţiunile gingivale apar atunci când placa bacteriană acoperă dinţii şi irită gingiile, care se inflamează. Primul simptom care trebuie să te îngrijoreze este sângerarea dinţilor. Gingivita este prima fază a afecţiunilor gingivale, atunci când gingiile sunt inflamate şi sângerează.

“Gingivitele netratate perioade lungi de timp pot evolua spre afecţiuni mai grave cum sunt parodontitele/parodontopatiile. Pe măsura ce parodontita evoluează, osul care fixează dintele în maxilare se retrage şi dinţii încep să se clatine. Dacă boala nu este oprită la timp, în final dinţii ies singuri din os”, spune medicul stomatolog Andra Custura, clinica Andra Smile.

Semne şi simptome

Unul dintre primele semne este apariţia sângerării în jurul dinţilor în timpul spălatului pe dinţi sau în timpul meselor. Un alt semn este mirosul neplăcut al gurii. O situaţie care reprezintă o urgenţă din acest punct de vedere este dacă observaţi dinţi care au mobilitate.

Semnele afecţiunilor gingivale sunt în general greu de recunoscut, însă sunt detectate foarte repede de către un medic stomatolog, la un control de rutină. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, sistemul nostru imunitar îşi pierde eficacitatea comparativ cu vârstele anterioare, iar scăderea imunităţii poate contribui la apariţia afecţiunilor gingivale. Acestea pot duce la retracţia gingivală şi la expunerea din ce în ce mai mare a suprafeţei dentare. Rădăcina dintelui este mult mai vulnerabilă la atacurile acizilor generaţi de placa bacteriană. În plus, situaţia se agravează deoarece placa bacteriană se acumulează mai întâi la marginea ţesutului gingival, acolo unde începe suprafaţa expusă a rădăcinii dintelui.

Fumatul tinde să cauzeze o creştere a bolii parodontale din varii motive. Fumul inhalat poate lăsa toxine iritante pe dinţi care pot fi dificil de eliminat prin igiena orală. Aceste substanţe nesănătoase pot provoca gingiilor sângerari grave. Fumătorii pot avea, de asemenea, un răspuns imun compromis la infecţie, şi probleme cu vindecarea corectă şi oxigenarea - toţi factorii care pot influena negativ gingiile.

În timpul sarcinii, gingiile pot deveni mai sensibile şi mai vulnerabile la sângerări, din cauza modificărilor hormonale. Din studiile efectuate, se constată ca peste jumătate dintre femeile însărcinate se confruntă cu afecţiuni gingvo-dentare. Stresul neuro-psihic poate complica misiunea organismului de a combate afecţiunile, deoarece stresul poate duce la supresia sistemului imunitar, favorizând astfel proliferarea bacteriilor care determină afecţiunile gingivale.

Persoanele cu diabet sunt mai vulnerabile la infecţiile gingivale. Structura vaselor de sânge este modificată, ceea ce poate cauza o reducere a circulaţiei sangvine, care, la rândul său poate afecta structura ţesutului gingival şi a celui osos, făcându-le o prada uşoară în faţa atacului bacterian.

Inflamaţia gingivală este, de asemenea, asociată cu boli cardiovasculare, boli pulmonare, pneumonie, artrită reumatoidă.

Tratament

Motivul principal este acumularea de bacterii în jurul dinţilor, iar de aceea tratamentul constă în îndepărtarea plăcii bacteriene în cele mai multe cazuri prin detartraj.

“Atunci când dinţii sunt foarte afectaţi cu retracţii mari de os şi mobilitate patologică este nevoie de anestezie şi curăţarea subgingivală a rădăcinilor dentare prin igienizare subgingivală, adaugă Dr. Andra Custura.