Telemedicina: ce este şi cum ne ajută

Termenul telemedicină este folosit atunci când medicul şi pacientul comunică la distanţă, deci fără să se afle în acelaşi spaţiu. Deşi numele duce cu gândul la un domeniu nou, apărut odată cu cele mai recente progrese ale ştiinţei, telemedicina are deja o istorie mai lungă de o jumătate de secol.

Primele încercări în acest domeniu datează încă din anii ’60 şi au fost folosite de NASA pentru monitorizarea sănătăţii astronauţilor.

Astăzi, datorită tehnologiei prin satelit, sunt disponibile conexiuni digitale de mare viteză, astfel încât pacienţii pot primi un diagnostic şi ajutor de specialitate şi în zone aflate la mare distanţă de civilizaţie sau în largul oceanului. Medicii pot monitoriza funcţiile vitale, comunică prin transmisii video cu echipele de salvare şi oferă instrucţiuni. Tot în domeniul telemedicinei se încadrează şi consilierea medicală a pacienţilor pe internet sau schimbul de documentaţie şi înregistrări medicale între medici aflaţi în locuri sau chiar ţări diferite. Cum funcţionează Există multe forme de telemedicină, aplicate în domenii diverse. Pentru a înţelege cum funcţionează, iată câteva exemple:

- Teledermatologia este utilizată în diagnosticarea şi tratarea unor afecţiuni ale pielii. Cu ajutorul ei, un medic dermatolog care are anumite nelămuriri sau dubii la diagnosticarea unei boli, poate obţine o a doua opinie de la un alt expert, aflat la distanţă. Pentru pacient, apare astfel avantajul că nu este nevoit să consulte ambii medici pentru a obţine un diagnostic. Te întrebi cum poate un medic să îţi examineze pielea, fără să te vadă? Simplu, cu ajutorul tehnologiei moderne. Medicul curant filmează porţiunea de pe piele cu o cameră video mică şi îi trimite specialistului filmul, pe cale electronică. Dacă medicii stabilesc o dată pentru o consultaţie comună, ei pot să colaboreze la stabilirea diagnosticului chiar şi în timp real.

- Teleneurologia asigură un tratament rapid şi competent al pacienţilor afectaţi de un accident vascular cerebral, chiar dacă aceştia se află în zone rurale, unde nu există un departament neurologic specializat. Cum, în astfel de cazuri, nu este recomandat transportul pacientului pe o distanţă lungă, iar intervenţia trebuie efctuată cât mai rapid, specialiştii neurologi vizionează şi evaluează creierul pacientului prin imagini video.

- Teleradiologia se bazează pe transmiterea electronică a imaginilor cu raze X. Astfel, un radiolog sau un chirurg aflat într-o clinică îndepărtată, îi poate da indicaţii medicului curant cu privire la diagnostic şi metodele optime de tratament.

- Telemonitorizarea pacienţilor cu insuficienţă cardiacă asigură măsurarea semnelor lor vitale, de mai multe ori pe zi, şi transmiterea acestora către un specialist aflat la distanţă.

- Alte utilizări frecvente ale telemedicinei: contribuie la tratamentul eficient al pacienţilor cu reumatism, boala Parkinson sau epilepsie.

În toate situaţiile în care este necesar ca medicul să atingă, să palpeze sau să consulte pacientul, nu se poate apela la telemedicină. Pacienţii care accesează consultaţiile online trebuie să fie instruiţi exact când are sens să îşi consulte medicul de la distanţă şi când este necesară vizita la cabinet.

Şi consultaţiile video sunt indicate doar în situaţii de urgenţă sau atunci când medicul şi pacientul se cunosc deja şi diagnosticul a fost stabilit, în stadiile de urmărire a evoluţiei bolii.

În România, un sistem de telemedicină a fost implementat deja în medicina de urgenţă şi se lucrează la dezvoltarea unui proiect pentru asistenţa primară, menit să ajute medicii de familie, mai ales pe cei din zonele rurale.

Cu peste un an în urmă, la Cluj-Napoca a fost inaugurată prima reţea de telemedicină în domeniul epilepsiei din România, în urma unei investiţii de 120.000 de euro.

Telemedicina este utilizată în ţara noastră şi în tratamentul epilepsiei, urologiei, dar şi a altor afecţiuni.