Recuperarea după un infarct, pas cu pas

La externare, fiecare persoană care a suferit un infarct primeşte o serie de sfaturi legate de tratament, de dietă şi de activitatea fizică. În cazul în care factorii de risc persistă (hipertensiune, colesterol, fumat) şi dacă nu sunt urmate recomandările medicului, este foarte probabil să se producă un al doilea infarct.

În stabilirea prognosticului după atacul de cord, sunt importanţi factori precum cantitatea de miocard necrozat şi apariţia eventualelor complicaţii.

Ţine stresul la distanţă

Expunerea constantă şi pe termen lung la stres este nefastă pentru cei cu hipertensiune şi cu angină pectorală. Dincolo de sursele de stres pe care le implică viaţa de zi cu zi, persoanele care au suferit un infarct au o grijă în plus, şi anume posibilitatea producerii unui nou astfel de episod cardiac. Aşadar, este mai mult decât necesară evitarea situaţiilor generatoare de stres.

Plimbările în natură şi activităţile relaxante (lectura, muzica) sunt modalităţi la-ndemână pentru a ţine stresul departe.

Excesul de greutate sau obezitatea se asociază cu factori de risc cardiovasculari precum hipertensiunea şi diabetul zaharat de tip 2. Menţinerea unei greutăţi normale ajută la prevenirea lor.

Pentru a afla dacă ai probleme cu greutatea, calculează-ţi indicele de masă corporală (IMC). Acesta reprezintă raportul dintre greutate (kg) şi înălţime (m) la pătrat (IMC = greutate/înălţime²).

Dacă rezultatul se situează între 18,50 şi 24,99, ai o greutate normală, iar dacă acesta se află între 25 şi 29,99, eşti supraponderal. Însă, dacă rezultatul este peste 30, vorbim despre obezitate.

Este bine de ştiut că o dimensiune a taliei mai mare de 102 centimetri la bărbaţi şi de 88 centimetri la femei reprezintă obezitate abdominală. În cazul în care este nevoie să slăbeşti, cere ajutorul unui medic nutriţionist.

Dietele alese la-ntâmplare pot face mai mult rău decât bine celor care au trecut printr-un atac de cord.

După un infarct, mişcarea trebuie adaptată, astfel încât să asigure rezistenţa şi capacitatea respiratorie. Evident, sunt de evitat eforturi precum ridicarea de greutăţi, în perioada imediat externării fiind nevoie de cât mai multă odihnă. În general, sunt interzise eforturile care produc dureri toracice.

Mişcarea adaptată şi recomandată de specialistul în recuperare medicală contribuie la scăderea tensiunii arteriale şi, în plus, este un alitat în scăderea în greutate şi pentru reducerea stresului. De asemenea, activitatea fizică îi ajută pe fumători să se lase de acest obicei.

Creşterea intensităţii efortului va fi progresivă. Sunt potrivite mersul pe jos sau pe bicicletă şi înotul. Nu sunt indicate sporturile care implică accelerări sau mişcări bruşte (tenis, fotbal).

După un infarct, este mai mult decât necesar să se acorde o atenţie sporită alimentaţiei. Numeroase studii epidemiologice au arătat că adoptarea regimului mediteraneean are numeroase beneficii: scăderea tensiunii şi a colesterolului „rău“ şi prevenirea riscului de diabet.

Această dietă presupune privilegierea fructelor şi legumelor proaspete, a ueiului de măsline, a peştelui, a cerealelor integrale, a nucilor.

Carnea de pui sau de curcan este de preferat; se va evita şi excesul de grăsimi animale (din carne şi lactate).

În cele mai multe cazuri, persoanele care au suferit un infarct sunt nevoite să ia medicamente tot restul vieţii.

Printre medicamentele indicate în această etapă se numără aspirina, statinele, antihipertensivele şi betablocantele. Importante sunt şi controalele medicale după infarct, pentru evaluarea stării inimii, precum şi pentru controlul factorilor de risc (hipertensiune, colesterol, diabet).

Medicamentele prescrise după atacul de cord previn un nou astfel de episod şi cresc speranţa de viaţă.

Alte sfaturi utile dacă ai suferit un infarct

· Evită şofatul în prima lună după producerea atacului de cord.

· Fereşte-te de temperaturile extreme sau de umiditate (prea cald sau prea frig, saună).

· Menţine-ţi tensiunea la limite normale, sub 140/90 mmHg.

· Este bine ca, după un infarct, valorea colesterolului „rău“ să fie menţintă sub 70 mg/dl, iar cele ale colesterolului „bun“ să fie mai mari de 55 mg/dl.

· Activitatea sexuală se va relua după efectuarea unui test de efort.