Noduli la sân: când e necesară intervenţia chirurgicală

Sânii sunt formaţi din ţesut adipos şi conjunctiv (fibre), nervi, vase de sânge, ganglioni limfatici, glande producătoare de lapte şi ductul lactifer, prin care curge laptele matern. Structura ţesutului mamar este diferit de la o femeie la alta, fiind influenţat de vârstă şi de modificările hormonale.

Nodulii benigni sunt mobili

Majoritatea nodulilor care apar la nivelul sânilor sunt benigni, adică nu sunt formaţi din celule canceroase. Nodulii benigni sunt fie chisturi (pungi cu lichid), fie fibroadenoame mamare. Acestea din urmă, apar de obicei din cauza modificărilor hormonale din timpul ciclului mentrual, când corpul produce prea mult ţesut glandular mamar într-o anumită zonă.

După un traumatism local pot să apară la nivelul sânului nodulii de necroză formaţi din grăsime. Nodulii benigni sunt bine delimitaţi, mobili, cu o consistenţă elastică şi nu produc modificări ale pielii, de cele mai multe ori fiind prezenţi în ambii sâni.

Când este cazul să fie ţinuţi sub supraveghere

Afecţiunile benigne ale sânului au printre simptome durerea mamară, nodulii palpabili, scurgerile mamelonare şi problemele dermatologice locale. Majoritatea nodulilor dispar de la sine sau cu tratament şi nu evoluează spre cancer.

Totuşi, în anumite situaţii, se pot asocia cu un risc crescut de apariţie a cancerului mamar şi din acest motiv trebuie să fie urmăriţi de medic. Dacă nodulii se măresc, sânul se deformează şi apare disconfortul local, nodulii benigni trebuie îndepărtaţi chirurgical.

Semne care să te îngrijoreze

Spre deosebire de cei benigni, nodulii maligni au o consistenţă dură, cu mobilitate redusă, sunt neregulaţi şi produc modificări ale pielii în zona în care apar: roşeaţă, denivelări ale tegumentului, asimetrie a sânilor, aspect de coajă de portocală, edem, ulceraţii, scurgeri mamelonare închise la culoare. În cele mai multe cazuri, nodulii maligni nu dor şi pot fi descoperiţi prin palparea sânului doar când ajung la dimensiuni mari.

Mamografia, recomandată anual

Pentru a depista cancerul în forme incipiente sunt necesare controale anuale. Toate femeile peste 20 de ani ar trebuie să se autoexamineze, iar o dată pe an sunt necesare analize mai amănunţite, pentru a depista eventualii noduli, indiferent de natura lor.

Femeile până în 40 de ani pot efectua anual o ecografie la sâni; între 40 şi 50 de ani se face o mamografie la 2 ani, iar după 50 de ani este indicată mamografia anuală. În cazul chisturilor mamare se aspiră conţinutul cu un ac fin, acesta fiind trimis la analize pentru a vedea dacă celulele sunt de origine canceroasă sau nu.

Pentru depistarea nodulilor mamari este esenţială autoexaminarea sânilor, pe care femeile ar trebui să o facă lunar. Modul în care trebuie efectuată aceasta poate fi prezentat de medicul specialist şi ar trebui să devină o rutină, extrem de utilă în depistarea afecţiunilor sânului. La orice schimbare, se recomandă consultul de specialitate.

Investigaţiile complementare sunt reprezentate de ecografie mamară, mamografie şi biopsie şi vor fi recomandate de medic acolo unde este necesar.

La femeile cu noduli benigni, urmărirea clinică şi prin ecografie sau mamografie este de cele mai multe ori suficientă, însă biopsia poate fi necesară fie pentru că apar modificări de-a lungul timpului în ceea ce priveşte aspectul nodulilor, fie pentru că se doreşte un diagnostic de certitudine.