Cele mai bune tratamente în caz de sforăit

Sforătitul apare când aerul inspirat este perturbat în timpul somnului din cauza îngustării căilor aeriene la nivelul nasului, cavităţii bucale sau gâtului. Dacă, în cazul copiilor, sforăitul se produce ca urmare a creşterii în dimensiune a polipilor, la adulţi este des întâlnit când persoana suferă de deviaţie de sept, rinită cronică, polipoză nazală, alergii sau infecţii ale căilor aeriene.

„Sforăitul mai apare atunci când amigdalele se măresc în volum, când vălul palatin este prea lung şi vibrează când trece aerul, când apar tumori laringiene, dar şi când persoana suferă anumite modificări ale scheletului feţei (retrognaţie - tulburare de dezvoltare a mandibulei)“, explică medicul primar ORL Claudia Boldea, doctor în ştiinţe medicale, de la Spitalul European Polisano, Sibiu. Terapii disponibile în farmacii Este indicat ca persoanele care sforăie să facă, dacă este cazul, unele modificări în ceea ce priveşte stilul de viaţă. „Scăderea în greutate, renunţarea la fumat şi alcool, evitarea medicamentelor sedative, schimbarea poziţiei în timpul somnului, tratamentul corect al alergiilor şi al infecţiilor căilor aeriene superioare pot face ca problemele cu sforăitul să se reducă“, spune medicul Claudia Boldea. De ajutor în acest caz sunt şi produsele disponibile în farmacii:

- benzile nazale - se aplică la nivelul nărilor, astfel încât să se mărească deschiderea lor, uşurându-se respiraţia;

- proteză dentară – persoana poate alege această variantă de tratament doar dacă există indicaţie din partea medicului orelist şi stomatolog;

- spray nazal - eliberează căile nazale şi permite pătrunderea mai uşoară a aerului (este bine de ştiut că substanţele din spray pot da dependenţă).

Pentru a putea recomanda tratamentul necesar, medicul trebuie să stabilească locul unde se produce obstrucţia căilor respiratorii în timpul somnului.

„Dacă este vorba de cauze nazale, atunci se indică tratamentul chirurgical al deviaţiei de sept, polipozei nazale sau rinitei cronice. În cazul în care cauza este localizată la nivelul faringelui, se indică extirparea amigdalelor şi a polipilor“, adaugă medicul orelist. Printre tratamentele chirurgicale frecvent recomandate se numără:

- uvulopalatofaringoplastia – operaţia se face sub anestezie şi constă în rezecţii parţiale din vălul palatin, din luetă (omuşor) şi din amigdale;

- remodelarea palatului moale prin radiofrecvenţă – intervenţia se realizează cu anestezie, dar nu necesită spitalizare. Pacientul este înţepat în vălul palatin în câteva puncte cu ajutorul unor pense speciale, apoi este aplicat curentul de radiofrecvenţă timp de câteva secunde (în unele cazuri, procedura trebuie repetată).

- obezitatea;

- fumatul;

- consumul de alcool;

- unele boli endocrine - hipotiroidismul (datorită creşterii în greutate);

- administrarea de medicamente sedative (relaxează excesiv musculatura);

- mărirea în volum a musculaturii gâtului (în special la sportivii de performanţă);

- dormitul pe spate.

Printre efectele sforăitului pe termen lung asupra organismului, se numără: starea de somnolenţă din timpul zilei, durerea de cap, dar şi diminuarea capacităţii de concentrare, a atenţiei şi a abilităţii de memorare.

De asemenea, pe termen lung, poate creşte riscul de apariţie hipertensiunii arteriale, bolilor de inimă şi infarctului miocardic. Nu trebuie neglijată problema sforăitului, cu atât mai mult cu cât persoana poate ajunge să fie diagnosticată cu hipertensiunea pulmonară, îi poate fi afectată viaţa sexuală, dar creşte şi vâscozitatea sângelui, din cauza hipoxiei cronice (scăderea aportului de oxigen în ţesuturi) şi a riscului de tromboză.