Ce presupune terapia de înlocuire a nicotinei

Terapia de substituţie nicotinică asigură corpului o doză mică de nicotină (însă suficientă pentru ca simptomele sevrajului să nu mai apară), nu însă şi chimicalele din ţigări.

„Produsele cu nicotină (tablete, inhalatoare, sprayuri nazale, plasturi şi gumă) fac parte din arsenalul terapiei de substituţie nicotinică, menită să ajute fumătorii să se lase de fumat. Îi ajută în mai multe moduri. În primul rând, le ameliorează o parte din simptomele legate de dependenţa fizică (reducând stresul, anxietatea, nevoia imperioasă de a fuma etc.), datorită faptului că le furnizează concentraţii constante şi mici de nicotină în sânge. În al doilea rând, par să desensibilizeze treptat receptorii de nicotină, astfel încât, dacă o persoană fumează în cursul tratamentului, gradul de satisfacţie obţinut per ţigară scade”, explică medicul specialist pneumologie Diana Ionela Pascal. În timpul tratamentului cu astfel de produse nu se fumează!

Plasturii se aplică pe piele, eliberând astfel nicotina. Aceştia au diverse concentraţii, cei cu concentraţie mai mare fiind rezervaţi fumătorilor de peste 20 de ţigarete pe zi.

„Se începe cu doza mare-medie de nicotină, 1 plasture/zi, 4 săptămâni, apoi se scade doza treptat la fiecare lună, astfel încât tratamentul poate dura de la câteva săptămâni până la 3-5 luni. Există, desigur, efecte secundare: tulburările de somn, durerile de cap şi greaţa. Pot apărea şi iritaţii cutanate la locul aplicării (plasturele se aplică pe zone curate, fără păr; se schimbă zona zilnic, plasturele se pune la aceeaşi oră şi nu se revine pe acelasi loc timp de 7 zile)”, afirmă medicul specialist pneumologie Diana Ionela Pascal.

Guma de mestecat presupune absorbţia nicotinei prin mucoasa bucală. Are concentraţii diferite, de 2 mg sau 4 mg, aceasta din urmă fiind indicată fumătorilor „înrăiţi”. Se mestecă 20-30 de minute, până se simte un gust piperat, după care se ţine câteva minute între gingii şi obraz, gest care asigură absorbţia nicotinei. Tratamentul cu gumă de mestecat durează 1-3 luni. Asemănător acţionează şi tabletele sublinguale, care, spre deosebire de gumă, nu se mestecă, ci doar se ţin sub limbă.

Sprayul nazal cu nicotină se pulverizează în fiecare nară, acţionând mai rapid decât guma sau plasturii. De regulă, folosirea acestei metode durează în jur de 3 luni. Lăcrimarea, strănuturile şi iritaţia nărilor sunt posibile efecte adverse.

Inhalatorul cu nicotină, care seamănă cu o ţigară, presupune pulverizarea nicotinei în gură. În urma folosirii lui, pot apărea tusea şi iritarea gâtului. Cum acţionează medicamentele „Medicamentele care sunt folosite pentru înteruperea fumatului şi a dependenţei de nicotină, «drogul» care intermediază dependenţa de ţigară, acţioneză pe mai multe principii. Fie folosesc doar nicotina în varianta medicamentoasă, care substituie nicotina din ţigară, dar de data asta fără produşii toxici sau cancerigeni, fie acţionează blocând receptorii de nicotină, alungând dorinţa de a fuma”, afirmă medicul pneumolog Florin Mihălţan. Ţigara electronică, soluţie controversată Propuse ca o „alternativă sănătoasă”, ţigările electronice nu ar fi total inofensive, conform studiilor. Cu toate că unii specialişti susţin că implică riscuri mai mici decât fumatul tradiţional, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă ca ţigările electronice să nu fie vândute minorilor, solicitând, de asemenea, şi interzicerea lor în spaţiile publice închise.

De asemenea, experţii OMS cer ca aceste produse să nu fie promovate ca o soluţie de a scăpa de dependenţă, pentru că nu ar exista suficiente dovezi în acest sens.

„Ţigara electronică este în continuare controversată în literatura ştiinţifică. Este recomandată acelor mari dependenţi de nicotină care au epuizat mijloacele medicamentoase ca să scadă dozele şi expunerea, după americani. Pe de altă parte, se ştie că întreţine obiceiul de a fuma. La tineri şi adolescenţi, unde fenomenul a devenit îngrijorător, fiind cea care deschide drumul spre fumat sau spre a fuma alte droguri. Trebuie să se mai facă studii de lungă durată pentru a identifica efectele la distanţă şi trebuie standardizate şi epurate de reziduuri cartuşele. Este un drum lung pe care trebuie să-l parcurgă de la ţigara electronică produsă comercial la cel de produs medical”, explică medicul pneumolog Florin Mihălţan.

Dr. Diana Ionela Pascal

medic specialist pneumologie, Sanador, Bucureşti

Ţigara electronică stârneşte încă păreri controversate: deşi reuşeşte să livreze nicotină fără celelalte substanţe toxice rezultate în urma arderii ţigaretei şi înlătură riscurile fumatului pasiv, nu există încă suficiente date în ceea ce priveşte siguranţa şi eficienţa ei.

Din nefericire, din cauza publicităţii care i s-a făcut în ultima vreme, cât şi faptului că se vinde în diferite arome plăcute, folosirea e-ţigaretei s-a triplat între 2013 şi 2014 la tinerii de gimnaziu şi liceu (raport publicat în aprilie 2015, sursa: www.cancer.org).

De asemenea, când producătorii lor le numesc „sigure”, se referă la faptul că ingredientele sunt sigure pentru a fi mâncate ori efectele date de ingestia unei substanţe sunt diferite de cele date de inhalarea ei. Mai mult, uneori nu există specificaţii privind aceste ingrediente, astfel încât fumătorul nu ştie exact ce fumează.