Ce este astenia de toamnă şi cum se manifestă. Simptomele afecţiunii şi cum să o tratăm

Venirea sezonului rece a dus deja la dublarea afecţiunilor neuropsihice cu răspuns somatic şi a tentativelor de suicid care ajung la urgenţe. Medicul Tudor Ciuhodaru a explicat ce înseamnă de fapt această astenie şi la ce va duce dacă este netratată.

Ce trebuie să ştiţi despre ”astenia de toamnă”:

1. Această afecţiune este recunoscută oficial din 1980. 2. Poate apărea la fiecare schimbare de anotimp (dar de obicei toamna şi iarna). 3. Oricine poate fi afectat. 4. E legată de stresul adaptativ determinat de scăderea duratei zilei şi lipsa luminii solare. 5. Sunt persoane predispose/sensibile la aceaste stari de disconfort fizic şi psihic asociat cu schimbarea de anotimp. 6. Cei mai mulţi pacienţi prezintă aşa numita ,,astenie de toamnă” cu tot cortegiul ei de simptome neplacute: oboseală, lipsa puterii de concentrare, melancolie, nervozitate, insomnie, palpitaţii, cefalee, vertij, apatie, lipsa formei fizice. 7. Oboseala extremă ,,sfârşeala” apare după eforturi minime fizice sau mentale şi se asociază cu cefalee, sentimentul unei instabilităţi generale şi lipsa capacităţii de relaxare 8. Adesea observăm fenomene de tip ipohondrie, anhedonie (lipsa de plăcere pentru a face orice) asociate depresiei şi anxietăţii. 9. Tulburările de somn sunt frecvente, asociind somnolenţa de peste zi cu tendinţa de odihnă prelngită, cu dificultăţi de a adormi sau treziri peste noapte. 10. Mai mult, manifestările asteniei nu se limiteză numai la senzatii subiective, ci se pot aparea scaderi ale tensiunii arteriale, tulburari de echilibru sau tulburari de ritm cardiac.

1. Sub aceasta simptomatologie se pot ascunde si alte cauze si de aceea este bine sa fiti evaluati corespunzator de catre un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.

2. În cazul formelor severe, decompensarea nevrozelor şi a depresiilor, duce la numeroase tentative suicidare, ce ating un vârf în această perioadă.

3. Toate acestea se datorează efortului adaptativ al organismului la variatiile de temperatură, ritm nictemeral, umiditate ce survin pe fondul carenţelor de vitamine si oligoelemente având drept consecinţă scăderea imunităţii şi cresterea susceptibilităţii emoţionale.

4. De aceea pentru a evita debutul sau agravarea acestei grupe de afetiuni recomandăm planificarea corespunzătoare a programului, cu respectarea orelor de somn şi evitarea suprasolicitării datorate stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale precum şi petrecerea a cât mai mult timp în aer liber, multă mişcare, sport sau măcar simple plimbări.

5. La primele semne de boală mergeţi la medicul de familie, nu faceţi tratamente ,,după ureche“ şi nu neglijaţi sau ascundeţi problemele de sănătate pentru că aceste afecţiuni sunt tratabile dacă sunt diagnosticate precoce. Dar oare când se va aproba legea Ciuhodaru privind educaţia pentru sănătate?

1. Obosiţi mai uşor şi mai des odată cu schimbarea anotimpului?

2. Vă treziţi odihnit dimineaţa?

3. S-a prelungit perioada de somn?

4. Apar dificultăţi de concentrare?

5. A diminuat interesul pentru pentru viaţa socială, pentru propria persoană?

6. A crescut apetitul?

7. A crescut preferinţa pentru dulciuri?

8. Aţi crescut în greutate?