În România, rata obezităţii este de aproximativ 17% în mediul rural şi circa 20% în mediul urban, prin urmare a mare parte din populaţie este predispusă la complicaţii în urma infectării cu noul coronavirus.

Un raport al Federaţiei Mondiale a Obezităţii a arătat că 2,2 milioane de decese din 2,5 milioane înregistrate la nivel mondial până în luna martie au fost în ţări în care numărul persoanelor supraponderale este ridicat. Aşadar, nu doar persoanele obeze sunt în categoria de risc, ci toate persoanele care au indicele de masă corporală mai mare de 25.

Pneumonia severă, mai des întâlnită

Pe lista complicaţiilor la care predispune obezitatea s-au adăugat şi cele în urma infectării cu COVID-19. Deşi cea mai mare parte a populaţiei infectate va dezvolta o formă uşoară a bolii, în cazul persoanelor obeze riscurile de a face o formă mai severă sunt mai mari. Obezitatea predispune la dezvoltarea unei pneumonii severe din cauza consecinţelor fiziopatologice asupra sistemului respirator şi al imunităţii. „Obezitatea modifică atât schimbul de gaze pulmonare, cât şi mecanica respiratorie, în special în poziţia culcat, în care abdomenul exercită o compresie externă asupra toracelui, rezultând o deplasare în sus a diafragmei. Practic, plămânii sunt «captivi» între torace şi abdomen astfel încât capacitatea de extensie a acestora este redusă, determinând limitarea debitului expirator”, explică Dr. Theodora Cavalioti-Enache, medic specialist nutriţie, diabet şi boli metabolice.

Un sistem imunitar deficitar

O altă explicaţie privind susceptibilitatea pacienţilor obezi de a dezvolta pneumonie severă COVID-19 este limitarea răspunsului sistemului imunitar la agenţii infecţioşi, în special la agenţii patogeni virali. Sistemul imunitar este mai slab, iar excesul ponderal poate agrava cursul unei boli respiratorii prin tulburările pulmonare care pot surveni, cum ar fi apnee în somn. Deşi cercetările despre modul în care acţionează noul coronavirus asupra sistemului imunitar sunt încă la început, unele au relevat faptul că celulele din ţesutul adipos produc cantităţi mai mari dintr-o proteină folosită de virusul COVID-19 pentru a se infiltra în celule. Astfel, ţesutul adipos poate fi considerat un rezervor viral pentru noul coronavirus.

 Persoanele tinere, la fel de expuse

Deşi cele mai multe dintre decesele înregistrate sunt în rândul persoanelor mai în vârstă, acestea suferind anterior de alte afecţiuni cronice precum diabet, boli cardiovasculare sau afecţiuni renale, şi tinerii cu probleme de greutate sunt expuşi. „În cazul persoanelor cu vârsta sub 40 de ani, infecţia cu noul coronavirus poate provoca forme critice asociind pneumonii, tromboze extinse şi mortalitate crescută, mai frecvent la cei cu obezitate şi/sau sindrom metabolic, acestea din urma favorizând inflamaţia cronică progresivă”, explică medicul Theodora Cavalioti-Enache.

Sfatul Specialistului

Dr. Theodora Cavalioti-Enache, medic specialist nutriţie, diabet şi boli metabolice, Pro Clinic, Galaţi

Excesul ponderal are urmări grave asupra sănătăţii, iar acest lucru a fost demonstrat în nenumărate rânduri. În momentul de faţă, nu se poate spune cu exactitate dacă persoanele obeze sunt mai predispuse la infecţia cu noul coronavirus, însă putem afirma că boala evoluează mult mai sever şi mai rapid, iar rata de mortalitate este mai crescută în rândul celor cu obezitate. Acest lucru poate fi explicat de reacţia inflamatorie pe care obezitatea o dezvolta în organism. De cele mai multe ori, obezitatea este însoţită de diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli respiratorii, în unele cazuri acestea nefiind încă diagnosticate, fapt ce poate explica o evoluţie mai severă, provocând complicaţii, poate chiar decesul.

INFO

Reducerea greutăţii corporale poate determina scăderea tensiunii arteriale.