Studiu: Unele tipare de vorbire ar putea dezvălui un risc timpuriu de demență

Câteva tipare de vorbire au fost identificate ca fiind „un indicator sensibil al sănătății creierului”, potrivit autorului principal al studiului. Folosirea frecventă a unor sunete și cuvinte de umplutură precum „ăă”, „hmm” sau „păi” pot transmite audienței lipsă de fluență în vorbire sau de autoritate în privința temei expuse, dar un nou studiu canadian sugerează că acestea ar putea indica și un risc de demență.

Oamenii de știință de la Baycrest Foundation, un centru dedicat cercetării și îngrijirii persoanelor vârstnice, au colaborat cu cercetători de la York University și University of Toronto. Ei au analizat 76 de participanți cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani, descriși drept „neurologic sănătoși” și cu „vedere normală sau corectată la normal”.

Foto: Shutterstock. 

Participanților li s-a cerut să descrie în propriile cuvinte o imagine detaliată, în timp ce efectuau și teste pentru evaluarea funcțiilor executive ale creierului. Echipa a utilizat instrumente inovatoare bazate pe inteligență artificială pentru a analiza sute de „caracteristici subtile ale vorbirii”.

„Aceste tipare subtile ale vorbirii au prezis în mod fiabil performanțele la testele cognitive, chiar și după ce au fost luați în considerare factori precum vârsta, sexul și nivelul de educație”, au raportat cercetătorii.

De asemenea, ei au constatat că „un stil de vorbire mai rapid și mai fluent a fost asociat cu abilități cognitive mai bune, confirmând concluzii anterioare potrivit cărora viteza vorbirii este legată de menținerea funcțiilor cognitive la adulții în vârstă”.

Cele patru caracteristici analizate

Instrumentul bazat pe inteligență artificială a evaluat sănătatea creierului prin intermediul următoarelor caracteristici ale vorbirii:

• Pauze și ezitări
• Cuvinte de umplutură precum „ăă” și „hmm”
• Dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite
• Ritmul și sincronizarea vorbirii

După cum explică studiul:

„Aceste asocieri sugerează că lipsa de fluență în vorbirea naturală indică o funcționare executivă mai slabă, nu doar în sarcinile verbale care măsoară fluența, ci și în sarcinile nonverbale care evaluează controlul cognitiv general, flexibilitatea mentală, inhibiția și memoria de lucru.”

Vorbirea oferă indicii timpurii despre demență

Cercetătorii subliniază că simptomele demenței apar adesea abia atunci când boala este deja într-un stadiu relativ avansat. Din acest motiv, analiza științifică a vorbirii ar putea reprezenta o metodă proactivă de identificare a riscului înainte de apariția simptomelor evidente.

Dr. Jed Meltzer, cercetător principal la Baycrest și autor senior al studiului, a declarat:„Ritmul vorbirii este mai mult decât o chestiune de stil, este un indicator sensibil al sănătății creierului.”

Pentru o îmbătrânire sănătoasă a creierului, specialiștii recomandă monitorizarea schimbărilor subtile ale vorbirii și ale funcțiilor cognitive, deoarece acestea pot oferi informații valoroase despre starea generală a sănătății neurologice.

Sursa: The Healthy