Descurajarea stigmatizării la locul de muncă

Stigmatizarea persoanelor „altfel” continuă şi astăzi, chiar dacă legislaţia descurajează acest lucru. Desigur, sunt joburi care nu permit angajarea unor persoane cu astfel de dificultăţi din motive de siguranţă, dar sunt şi joburi în care aceste persoane pot funcţiona şi chiar au activat pe anumite posturi până în momentul la care au apărut simptomele bolii. Team building-ul indoor, coaching-ul individual şi de grup au ca scop micşorarea prăpastiei dintre cei „normali” şi cei care sunt „altfel”.

În locul stigmatizării putem alege înţelegerea, comunicarea, ieşirea din tipar şi poate chiar adaptarea orarului de lucru pentru aceste persoane. Desigur, este nevoie ca şi angajatul să dea dovadă de implicare şi bunăvoinţă, de dorinţa de a fi util şi activ.

Schizofrenia nu te face mai puţin creativ, starile depresiv-anxioase nu te fac inutil, niciuna dintre aceste afecţiuni nu îţi anulează calităţile, realizările.

Comunicarea, flexibilitatea la nivelul conducerii firmei / organizaţiei şi urmarea unui program special de ameliorare şi control a unor gânduri, emoţii, comportamente de către persoana în cauză, toate aceste eforturi din partea ambelor părţi pot duce la contiuarea colaborării între angajat şi angajator.

Printre persoanele care se confruntă cu stigmatizarea în societate şi la locul de muncă se numără persoanele care suferă de stări anxios-depresive, persoanele care sunt infectate cu HIV, hepatita C, persoanele care se confruntă cu diferite dependenţe – alcool, nicotină (ţigări), persoanele cu probleme de greutate, cu afecţiuni dermatologice, cu schizofrenie, persoanele cu orientare sexuală diferită (homosexualitate)

În spatele reuşitei integrării acestor persoane „altfel” stau pe de o parte dorinţa de a da o şansă, comunicarea, flexibilitatea, informarea corectă, implicarea din parea angajatorului şi a colegilor, iar pe de altă parte dorinţa de a fi activ, util pentru sine şi pentru cei din jur, de a nu te autoexclude, voinţa, nevoia de autorealizare, dorinţa de integrare a persoanei afectate.

In articol se face referinţă la persoanele care şi-au păstrat randamentul util şi a căror stare de sănătate le permite atât fizic, cât şi cognitiv şi emoţional să se implice în activităţi profesionale.

Iulia Elena Păsărin – psiholog clinician, psihoterapeut;

Website: www.iuliapasarin.ro;

Telefon: 0728.967.011