Ce trebuie să ştii despre histeroscopia uterului

Histeroscopia este una dintre acestea şi reprezintă una dintre cele mai eficiente şi puţin invazive metode de diagnostic în ceea ce priveşte patologia cavităţii uterine.

Am stat de vorbă cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, pentru a afla care sunt indicaţiile acestei investigaţii, ce presupune, care care este cel mai bun moment pentru a o face, care sunt sunt avantajele şi riscurile unei asemenea proceduri.

Ce este histeroscopia

Histeroscopia este cea mai simplă metodă de a vizualiza şi analiza cavitatea uterină, adică interiorul uterului, prin endoscopie şi se face cu ajutorul unui instrument numit histeroscop.

Acesta este un instrument optic foarte subţire (3-5 mm) conectat la un dispozitiv video printr-o sursă de lumină cu fibră optică. Pacienta se urcă pe masa de ginecologie şi, după amplasarea speculum-ului pentru deschiderea pereţilor vaginali şi dezinfectarea colului uterin, histeroscopul este introdus prin vagin şi col în uter.

Urmează introducerea unui lichid, prin histeroscop, pentru vizualizarea cavităţii uterine şi deschiderea trompelor uterine.

Dacă este necesară şi intervenţia chirurgicală, se introduc mici instrumente chirurgicale şi se va preleva o probă de ţesut pentru biopsie.

Ce fel de anestezie se foloseşte

Intervenţia se face cu anestezie locală, de cele mai multe ori, dar la cererea pacientei se poate face chiar şi anestezie generală, ne-a spus dr. Vythoulkas.

În cazul primei anestezii, aceasta se face la nivelul colului uterin, astfel că pacienta rămâne trează şi poate resimţi un disconfort în timpul intervenţiei. În cazul anesteziei spinale (sau rahianestezie), aceasta se face în coloană, blocând senzaţiile de la nivelul regiunii pelvine. Pacienta este trează, dar nu resimte niciun disconfort. În timpul anesteziei generale, pacienta nu este deloc conştientă şi intervenţia presupune o zi de internare. Durata totală a investigaţiei durează până la 40 de minute.

Pregătirea înaintea unei histeroscopii presupune evitarea contactelor sexuale cu 1-2 zile înainte de efectuarea procedurii, a spălăturilor vaginale şi a tratamentelor cu ovule sau supozitoare vaginale cu o săptămână înainte de examinare.

Dacă femeia nu este la vârsta menopauzei, cea mai bună perioadă pentru efectuarea acestei intervenţii este în prima săptămână după menstruaţie. Afecţiunile ce pot fi diagnosticate prin histeroscopie sunt fibroamele uterine, sinechiile uterine, polipii endometriali, malformaţiile uterine, cancerul endometrial (sau uterin), hemoragii uterine, avorturi repetate, suspiciuni de col uterin, infertilitate. Nu se recomandă când femeia este însărcinată sau prezintă infecţii vaginale sau urinare.

Complicaţiile sunt destul de rar întâlnite, dar dacă pacienta face febră, prezintă dureri abdominale severe şi sângerează sau are secreţii vaginale considerabile, este cazul să se prezinte la doctor cât mai urgent.

În primele câteva zile după histeroscopie se recomandă evitarea contactului sexual, folosirea tampoanelor vaginale, a spălăturilor vaginale, sauna, băile în apă fierbinte sau la piscine/ştranduri.

Marele avantaj al histeroscopiei, a mai adăugat dr. Vythoulkas, este că nu doar permite stabilirea unui diagnostic în cazul unei afecţiuni, dar poate fi şi o metodă de intervenţie rapidă.

Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie

Contact: www.vythoulkas.ro ; 021.9607