Ce trebuie să ştii despre analgezice
În funcţie de intensitatea durerii (uşoară, moderată, severă), Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o anumită medicaţie antialgică. Astfel, pentru durerea uşoară se recomandă antialgicele neopioide (paracetamol, antiinflamatoare nesteroidiene precum aspirina, ibuprofenul, diclofenacul), pentru cea moderată – antialgice opioide slabe, iar pentru durerile severe, sunt indicate opioidele puternice. Paracetamol – atenţie la supradoză! Considerat medicamentul antidurere cel mai vândut în lume, paracetamolul este indicat în nevralgii dentare, cefalee, dureri sciatice, entorse, fracturi, luxaţii. La adulţi şi la copiii cu vârsta peste 12 ani, doza uzuală este de 500 mg, care se poate repeta la un interval de 6-8 ore. Nu trebuie depăşită doza de 1 g/priză şi 4 g/24 de ore. Depăşirea dozelor indicate pe prospect afectează ficatul. De altfel, medicamentul nu este indicat persoanelor cu hepatită, alcoolism cronic, insuficienţă hepatică sau renală gravă. Printre efectele adverse ale paracetamolului se numără tulburările de coagulare, ameţelile şi edemele. Aspirina, indicată doar după vârsta de 12 ani Acidul acetilsalicilic sau aspirina acţionează prin blocarea procesului antiinflamator, fiind, în acelaşi timp, analgezic şi antipiretic (scade frebra). Este indicat în dureri reumatice, musculare, de cap, faringiene sau de tipul celor care însoţesc gripa şi răceala. Pentru adulţi, doza unică indicată este de 1 drajeu (500 mg), perioada minimă între 2 doze fiind de cel puţin 4 ore. Nu trebuie depăşită doza de 4 g/zi de aspirină. Printre reacţiile posibile ale acestui medicament se numără sângerările (inclusiv gastrointestinale) şi urticaria. Copiii nu trebuie să ia aspirină, din cauza posibilului risc de apariţie a sindromului Reye, tulburare rară, dar gravă, care produce afectare hepatică şi neurologică. Info
Algeziologia este disciplina care se ocupă cu studiul durerii şi cu modalităţile de combatere şi prevenire a acesteaia.
Medicament analgezic, antipiretic şi antiagregant plachetar,
este recomandat în caz de dureri dentare, de cap, de spate, artroză, poliartrită reumatoidă şi spondilită anchilozantă. Ibuprofenul nu trebuie asociat cu ale antiinflamatoare nesteroidiene precum aspirina, pentru că irită nucoasa digestivă, şi nici cu anticoagulantele orale, din cauza riscului de sângerări. Ibuprofenul este contraindicat în caz de antecedente de alergie sau crize astmatice declanşate anterior de acest medicament, la cei cu ulcer, cu insuficienţă hepatică, renală sau cardiacă severă, în trimestrul al treilea de sarcină.
Pentru combaterea durerii, se mai pot administra anestezice locale (precum lidocaina), antispasmodicele (de pildă, în durerea de rinichi), antidepresivele (mai ales în durerile neuropate, fiind utilizate însă destul de rar, din cauza efectelor secundare), miorelaxantele (mai ales în durerile de spate) şi anticonvulsiviantele (de exemplu, în nevralgia trigeminală).
Substanţe chimice derivate din opiu, opioidele sunt folosite în terapeutică, având diverse indicaţii. Au acţiune analgezică, acţionând asupra sistemului nervos central, fiind prescrise în durerile acute sau cronice de intensitate medie şi mare. Opioidele slabe sunt prescrise pentru durerile moderate care nu răspund la tratamentul cu paracetamol sau antiinflamatoare nesteroidiene. Cele puternice sunt indicate în durerile puternice precum cele din cancer sau intervenţii chirurgicale. Un opioid uşor, care poate fi prescris în dureri moderate şi severe, este codeina, iar unul puternic este morfina.
...roşcaţii au o sensibilitate mai mare la durere? Acest lucru are legătură cu o anumită genă prezentă la aceste persoane, care le conferă şi o vulnerabilitate mai mare faţă de razele solare.