Antibioticele îţi sabotează imunitatea

Un sistem imunitar puternic ne pune la adăpost nu numai de răceală şi de gripă, care ne dau de furcă în această perioadă, dar şi de boli mai grave, precum cancerul.

­Iată de ce grija pentru imunitate ar trebui să fie una dintre priorităţile noastre, ­dacă vrem să fim sănătoşi.

Mecanism complex, alcătuit din miliarde de celule, cu misiuni precise în organism, sistemul imunitar ­este permanent în alertă, gata să ne apere atât de factorii nocivi din exterior (virusuri, bacterii), cât şi din interior (celulele canceroase).

Oboseala persistentă, infecţiile repetate (urinare, vaginale), erupţiile herpetice şi rănile ­care se vindecă greu sunt câteva semne că ai imunitatea slăbită.

Stresul te lasă pradă bolilor

Nu este chiar o întâmplare că răceşti tocmai atunci când ai o perioadă mai stresantă la serviciu, de pildă. Este demonstrat să stresul slăbeşte activitatea anticorpilor.

Mai precis, secreţia în exces a hormonului stresului (cortizolul) scade formarea anticorpilor, substanţe produse de sistemul imunitar ca răspuns la atacurile bacteriilor, virusurilor sau ale altor agenţi patogeni.

În special sunt afectaţi anticorpii IgG, care se regăsesc în toate fluidele organismului şi care au rolul de a ne proteja faţă de infecţiile virale şi bacteriene.

Şi dacă ai insomnii eşti mai expus infecţiilor (în timpul somnului, se refac inclusiv funcţiile sistemului imunitar). Dacă te regăseşti în această descriere, fă mişcare moderată (nu intensă, pentru că are efect contrar).

Alergările uşoare, de pildă, stimulează „armele” naturale de apărare, precum limfocitele B (implicate în producerea anticorpilor), limfocitele T (cu rol antiinfecţios şi de distrugere a tumorilor) şi celulele NK („natural killers” - ucigaşi naturali ai bacteriilor, virusurilor şi ai celulelor canceroase).

Există pastile care-ţi perturbă flora intestinală

Flora intestinală reprezintă mai mult de jumătate din sistemul imunitar. Dacă iei antibiotice sau anticoncepţionale, bacteriile „bune” din intestine sunt distruse.

O floră intestinală dezechilibrată afectează sintetizarea normală a imunoglobulinelor, cu rol în combaterea agenţilor patogeni.

Infecţiile urinare şi vaginale frecvente sunt un semn al unei flore intestinale perturbate, implicit al unei imunităţi slăbite.

Şi medicamentele antitiroidiene pot da leu­copenie, tulburare ma­nifestată prin scăderea numărului de globule albe (leucocite), implicate în apărarea organismului de infecţii.

Mai poţi citi şi:

- Antibiotice naturale sau pastile?

- Când şi cum iei antibiotice

- Antibioticele NU se iau cu pumnul!

Zahărul dezarmează ­globulele albe

Dacă vrei un sistem imunitar puternic, evită să mănânci dulciuri în exces, pentru că zahărul favorizează dezvoltarea microorganismelor.

Atunci când consumi 100 g de zahăr (cam trei linguri), în următoarele cinci ore, capacitatea globulelor albe de a distruge bacteriile este semnificativ redusă, se arată într‑un studiu apărut în „Jurnalul American de Nutriţie Clinică”.

Pentru că sistemul imunitar este influenţat în mare măsură de ceea ce mâncăm, este bine să nu ne lipsească din dietă nutrienţi cu rol dovedit în creşterea capacităţii naturale de apărare a organismului: vitamina C (citrice, broccoli, kiwi), vitamina E (ulei de măsline, nuci), zinc (carne, ouă, alune).

Alţi inamici ai imunităţii

- obezitatea

- curele de slăbire drastice

- fumatul

- frigul

- virozele repetate

Doctor Click! Sănătate vă sfătuieşte

Dr. Garofiţa Nicolae, medic primar medicină de familie Clinica Garomed Bucureşti

Bolnavii cronici sunt mai sensibili

Imunitatea poate să fie influenţată de factori externi, respectiv condiţii de microclimat (temperaturi crescute cu umiditate mare sau temperaturi scăzute), de mediul de muncă (expunerea la diverse toxice, suprasolicitări ale diverselor aparate şi sisteme ale organismului), de alimentaţia necorespunzătoare din punct de vedere al principiilor nutritive esenţiale (proteine, lipide, glucide), de curele de slăbire intempestive, de fumat şi de obezitate.

De asemenea, influenţează negativ imunitatea bolile cardiace şi cele ale aparatului respirator, anemiile, bolile moştenite ale aparatului imunitar, afecţiunile hepatice sau renale, bolile infecţioase (precum HIV), bolile de sistem (poliartrita reumatoidă, lupus eritematos, psoriazis etc.), tratamentele îndelungate cu corticosteroizi, radio- şi chimioterapia, oboseala, sindromul de suprasolicitare, stresul şi consumul de droguri.

Organele sistemului imunitar

Amigdalele şi polipii - acţionează ca un filtru contra agenţilor patogeni din aer şi din alimente.

Timusul - aici se formează celulele limfocitare de tip T, implicate, printre altele, în distrugerea tumorilor.

Apendicele - este implicat în producerea celulelor imunitare şi a anticorpilor.

Splina - filtrează sângele şi produce anticorpi.

Ganglionii limfatici - sunt distribuiţi la nivelul mai multor puncte ale corpului. Atunci când organismul este atacat de microbi, ganglionii se măresc şi accelerează producerea de limfocite.

Măduva osoasă - în celulele stem de la acest nivel se formează limfocitele B, implicate în fabricarea anticorpilor.