Există o legătură între pierderea auzului și demență?

Pierderea auzului se poate manifesta în multe moduri: prin  nevoia de a da volumul televizorului cu câteva trepte mai sus,  greutatea să urmărești conversațiile, iar expresia „Poți să repeți?” devine una dintre cele mai folosite.

Însă ceea ce se întâmplă în organismul tău nu se limitează doar la modul în care funcționează urechile. Tot mai multe cercetări arată că pierderea auzului poate reprezenta un factor important de risc pentru dezvoltarea demenței.

Legătura dintre pierderea auzului și demență este complexă. Foto: Shutterstock. 

Așadar, care este legătura dintre auz și sănătatea creierului? Explică medicul neuropsihiatru dr. Dylan Wint de la Clinica Cleveland, care este conexiunea și oferă recomandări despre cum îți poți menține auzul și mintea în formă.

Pierderea auzului poate crește riscul de demență prin suprasolicitarea creierului, însă tratamentul timpuriu, cum ar fi utilizarea aparatelor auditive, poate reduce acest risc la jumătate.

Pierderea auzului provoacă demență?

A spune că o „provoacă” poate fi prea mult, însă există o asociere clară între pierderea auzului și demență. Cercetările arată că persoanele cu pierdere de auz au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta declin cognitiv decât cele care aud normal.

Studiile estimează că până la 8% dintre cazurile de demență pot fi atribuite pierderii auzului. De asemenea, riscul pare să crească pe măsură ce pierderea auzului se agravează. Dr. Wint explică faptul că:

• pierderea ușoară a auzului este asociată cu un risc de aproximativ două ori mai mare de demență;
• pierderea moderată a auzului este asociată cu un risc de aproximativ trei ori mai mare;
• pierderea severă a auzului este asociată cu un risc de aproximativ cinci ori mai mare.

„Comunitatea medicală nu a făcut această legătură decât relativ recent, însă s-a dovedit că pierderea auzului este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru demență”, spune el. „Ea are efecte pe termen lung asupra sănătății cognitive.”

Cum poate contribui pierderea auzului la apariția demenței?

Deși cercetările continuă pentru a înțelege exact această legătură, mai mulți factori par să joace un rol important.

Atrofia creierului

Cortexul auditiv este partea creierului responsabilă de procesarea sunetelor. Atunci când pierderea auzului limitează informațiile sonore care ajung la creier, această zonă primește mai puțină stimulare. În timp, ea poate începe să se micșoreze.

„Cortexul auditiv începe efectiv să se subțieze la persoanele cu pierdere de auz”, explică Dr. Wint. „Apare atrofia, o micșorare propriu-zisă a creierului, din cauza lipsei de informații și stimulare.”

Efectele se pot extinde și în alte regiuni ale creierului, inclusiv în cele implicate în memorie, care sunt strâns conectate cu centrele auditive.

Suprasolicitarea mentală

Când sunetele devin mai greu de perceput, creierul tău consumă mai multă energie încercând să descifreze ceea ce se spune. Astfel, rămân mai puține resurse disponibile pentru alte procese, precum înțelegerea, memorarea și reamintirea informațiilor.

„Practic, privezi creierul de resursele de care are nevoie pentru a înțelege informațiile”, explică Dr. Wint. „Se creează un cerc vicios în care creierul devine din ce în ce mai puțin eficient și mai puțin precis.”

Izolarea socială

Multe persoane cu pierdere de auz evită conversațiile, deoarece le este dificil să le urmărească. Pe măsură ce aceste interacțiuni se răresc, apare izolarea socială, un factor major de risc pentru demență.

„Am auzit multe persoane spunând: «Nu prea mă implic în conversații, pentru că nu reușesc să urmăresc ce se discută din cauza problemelor cu auzul»”, povestește dr. Wint. „Acest tip de retragere poate contribui la declinul cognitiv.”

Cercetările sugerează că persoanele izolate social au un risc cu aproximativ 50% mai mare de a dezvolta demență comparativ cu cele care rămân active din punct de vedere social.

Privarea senzorială pe termen lung

Cu cât pierderea auzului apare mai devreme, cu atât este mai probabil ca problemele cognitive să apară ulterior.

„La persoanele care își pierd auzul relativ devreme, de exemplu în jurul vârstei de 40 sau 50 de ani, există dovezi tot mai solide că riscul de demență este mai mare”, spune Dr. Wint. „Cel mai probabil, acest lucru se datorează faptului că creierul este expus unei perioade mai lungi de privare senzorială.”

Poate tratamentul pierderii auzului să îți protejeze creierul?

Vestea bună este că poate: „Tratamentul pierderii auzului îi protejează, într-adevăr, pe oameni împotriva declinului cognitiv și a demenței”, afirmă Dr. Wint.

Într-un studiu amplu, cunoscut sub numele de ACHIEVE, cercetătorii au urmărit timp de trei ani persoane cu pierdere de auz. Cei care au folosit aparate auditive și-au redus riscul de declin cognitiv cu aproximativ 50% comparativ cu cei care nu au utilizat astfel de dispozitive.

Cum îți poți reduce riscul?

Există mai multe lucruri pe care le poți face pentru a-ți proteja atât auzul, cât și creierul, spune Dr. Wint.

• Protejează-ți urechile de zgomotele puternice. Poartă protecție auditivă la concerte, evenimente sportive și în alte medii zgomotoase. Chiar și dopurile de urechi din spumă, ieftine, pot reduce riscul de deteriorare a auzului.
• Nu ignora pierderea auzului. Mulți oameni așteaptă ani întregi între momentul în care observă probleme de auz și cel în care solicită ajutor medical. Dacă bănuiești că ai o problemă, discută cu un medic despre efectuarea unui test auditiv. „Intervenția timpurie face diferența”, subliniază Dr. Wint.
• Folosește aparatele auditive dacă ți-au fost recomandate. Acestea sunt eficiente doar dacă le porți. Dacă rămân într-un sertar, nu îți vor stimula creierul și nici nu îți vor îmbunătăți comunicarea.

„Cu toții ne dorim să avem un auz bun pe măsură ce înaintăm în vârstă”, spune Dr. Wint. „Dar atunci când înțelegi cât de important este auzul pentru sănătatea cognitivă, devine și mai clar că merită să îi acorzi atenție înainte să apară problemele.”

Sursa: Clinica Cleveland