Efectele mai puţin cunoscute ale COVID-19: Cum a afectat pandemia capacitatea de detoxifiere a organismului?

Pandemia COVID-19 şi-a lăsat puternic amprenta asupra sănătăţii fizice şi psihice a oamenilor. Dincolo de efectele directe ale infectării cu virusul SARS CoV-2, sedentarismul, stresul şi insecuritatea generală de la nivelul societăţii îşi generează propriile efecte negative.

În ultimii doi ani, omenirea se confruntă cu un sedentarism fără precedent, care duce la apariţia mai multor probleme de sănătate, afectând inclusiv calitatea tranzitului intestinal. Dacă la această realitate adăugăm şi stresul şi alimentaţia nesănătoasă, impactul asupra sănătăţii digestive este important. „Din toate aceste considerente, organismul nostru începe să funcţioneze mult sub potenţialul optim şi ajungem să ne simţim obosiţi, să avem un tranzit încetinit cu simptome digestive ca balonarea şi disconfortul abdominal, să avem o imunitate scăzută şi să fim supuşi riscului de îmbolnăvire. Mişcarea este benefică nu doar pentru muşchi, ci şi pentru tractul digestiv, care are în componenţă fibre musculare. Lipsa exerciţiilor fizice scade motilitatea intestinală şi duce, în timp, la apariţia constipaţiei”, afirmă Dr. Monica Stana, medic specialist gastroenterolog în cadrul Clinicii DigestMed.

Ce sunt bolile inflamatorii intestinale?

Bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn şi colita ulcerativă) sunt afecţiuni ale tractului gastro-intestinal mediate imun, cu evoluţie în pusee, fără vindecare spontană, caracterizate prin inflamaţie cronică la nivelul mucoasei tubului digestiv. Cele două entităţi clinice diferă prin localizare anatomică, aspectul macro şi microscopic al leziunilor şi manifestarea clinică.

„Boala Crohn se poate localiza la nivelul oricărui segment al tubului digestiv, de la cavitatea bucală până la anus, afectează toate straturile peretelui intestinal şi are leziuni discontinue, asimetrice şi segmentare. În schimb, colita ulcerativă afectează strict mucoasa colonului, debutând de regulă cu rectul şi extinzându-se pe colon în amonte, pe o distanţă variabilă, cu leziuni continue, fără zone de mucoasă indemnă între leziuni. Majoritatea pacienţilor cu boli inflamatorii intestinale prezintă perioade de activitate care alternează cu perioade de remisiune în care sunt lipsiţi de simptome”, adaugă specialistul DigestMed.

Care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită la doctor?

În aceste afecţiuni inflamatorii, intestinul afectat este tumefiat, inflamat, ulcerat, determinând manifestări (simptome) care vor determina pacientul să se prezinte la medic:

●Diareea - este principalul simptom - diferă în funcţie de localizarea leziunilor, variind de la mai multe scaune semilegate pe zi, la scaune apoase, explozive sau grasoase şi decolorate sau cu sânge.

●Rectoragiile – scaune cu sânge roşu.

●Durerea abdominală – apare de obicei în aria de proiecţie a abdomenului corespunzătoare segmentului intestinal afectat.

●Durerea şi tumefacţia anală sau perianală, uneori însoţită de scaune cu puroi sau sânge – pot sugera prezenţa unor  fisuri,  ulceraţii profunde, fistule sau abcese anale şi perianale.

●Scăderea în greutate marcată, febra/frisonul, astenia fizică importantă.

Ce complicaţii riscă pacienţii care amână investigaţiile necesare?

Riscurile la care se expun neprezentându-se la control medical pot fi majore în anumite situaţii, în funcţie de gravitatea puseului de boală. Fiind patologii fără vindecare spontană, lăsate netratate, bolile inflamatorii intestinale pot produce o serie de complicaţii precum:

●Stenoze intestinale - apar de obicei în boala Crohn, foarte rar în colita ulcerativă şi se manifestă de obicei prin sindrom subocluziv sau ocluzie intestinală.

●Fistule - apar în boala Crohn.

●Fisuri anale.

●Abcese - apar în boala Crohn, se pot dezvolta în cavitatea peritoneală, retroperitoneală sau perianal.

●Perforaţie colonică – complicaţie gravă, rară, apărută în cazul megacolonului toxic sau în formele fulminante de boală.

●Megacolon toxic – complicaţie gravă, rară, apare în formele severe cu afectare extinsă în colita ulcerativă.

●Hemoragie digestivă inferioară severă - este foarte rar întâlnită în cazul colitei ulcerative.

●Cancer colo-rectal – risc mai crescut în colita ulcerativă.

Este indicat ca pacienţii cu boli inflamatorii intestinale să urmeze recomandările medicilor pentru obţinerea şi menţinerea remisiunii şi, totodată, pentru a scădea riscul unui puseu de boală, care ar putea necesita intensificarea tratamentului sau chiar spitalizare.