Cum te poate îmbolnăvi stresul

În vremurile în care trăim este aproape imposibil să nu avem perioade de stres. Pe termen lung, sănătatea va avea însă de suferit dacă nu luăm măsuri.

Pierderea locului de muncă, certurile în familie, problemele cu banii, traumele, relaţiile defectuoase cu cei din jur, despărţirile, doliul, la care se adaugă şi actuala pandemie sunt situaţii care ne pot induce stări de stres. Mai ales când devine cronic, stresul ajunge să ne îmbolnăvească trupul şi mintea.

Favorizează apariţia problemelor digestive

Este dovedit faptul că stresul provoacă tulburări organice şi funcţionale, mai ales la nivelul sistemului digestiv. Astfel, în momente stresante, multe persoane se pot confrunta cu senzaţia de nod în stomac, cu balonare şi nevoia urgentă de a merge la toaletă. Pe termen lung, stresul poate duce la apariţia multor complicaţii gastrointestinale sau le poate agrava pe cele existente: boala inflamatoare intestinală, sindromul de colon iritabil, refluxul gastroesofagian şi ulcerul gastroduodenal.

Duce la epuizare

Când stresul devine cronic, se instalează cu uşurinţă epuizarea sau suprasolicitarea (aşa-numitul „burn out”). Această stare este însoţită de insomnii, somnolenţă pe parcursul zilei, oboseală, dureri musculare sau articulare. Totodată, persoana afectată devine iritabilă, agitată, nervoasă, are greutăţi de concentrare sau de memorare. În cazuri grave, se poate ajunge şi la deprimare sau chiar la depresie. Unele studii au arătat că stresul pe perioade lungi poate induce schimbări la nivelul structurii cerebrale.

Poate declanşa boli de piele

Şi pielea are de suferit din cauza stresului. Astfel, unele afecţiuni dermatologice pot fi declanşate sau agravate de stres. Herpesul, psoriazisul, acneea, cuperoza, vitiligo, dermatita seboreică şi cea atopică, precum şi eczema sunt câteva dintre aceste boli ale căror simptome se pot agrava în perioadele stresante. Reacţiile antiinflamatoare manifestate prin eczemă sau roşeaţă pot fi puse pe seama modificărilor induse de stres. Un alt efect este paloarea pielii, care este favoritzată de vasoconstricţia vaselor sub efectul hormonilor stresului.

Creşte riscul bolilor cardiovasculare

Stresul induce o serie de modificări în organism care pot favoriza apariţia bolilor cardiovasculare. Astfel, apar bătăile mai rapide ale inimii, îngustarea arterelor, reducerea volumului sangvin şi tendinţa sângelui de a se coagula mai repede. Stresul pe perioade îndelungate poate întreţine factorii de risc cardiovascular: hipertensiunea, colesterolul şi excesul de greutate. O emoţie foarte puternică poate duce inclusiv la producerea unui infarct.    

INFO

Stresul poate contribui la îmbătrânirea prematură a organismului.

SFATUL SPECIALISTULUI

Aida Popescu, psiholog clinician la Centrul Oncologic SANADOR

Stresul face dificilă procesarea informaţională, începând chiar de la nivelul celulei. Expunerea recurentă la factori de stres (care pot fi legaţi de emoţii, context, mediu etc.) provoacă o perturbare a proceselor fiziologice implicate în reglarea dezvoltării celulare şi, în consecinţă, influenţează dezvoltarea tumorilor. Când organismul consideră că există un pericol căruia trebuie să îi facă faţă pentru a creşte şansele de supravieţuire, secretă „hormonii stresului” (adrenalina, norepinefrina, cortizolul). Cortizolul are un rol important în procesul de reglare a sistemului imunitar. Stresul face ca producţia acestui hormon să crească şi acest lucru are un impact negativ asupra sistemului imunitar, care va fi mai vulnerabil în faţa agresiunilor exterioare (virusuri, bacterii, paraziţi, poluare etc.). Problemele apar când aceste substanţe persistă mai mult timp în sânge (o stare permanentă de activare, generată de nelinişte, îngrijorare, anxietate, frică, depresie). Imunitatea scade şi astfel se reduce capacitatea organismului de a se lupta cu boala sau creşte riscul apariţiei bolilor somatice sau psihice.

Astfel, stresul poate acţiona atât fizic cât şi mental, emoţional şi comportamental, producând sau agravând o paletă largă de boli interne, oncologice, dermatologice, endocrine, cardiovasculare (studiile au demonstrat că anumite stări psihice, cum ar fi depresia şi anxietatea, au o influenţă importantă în dezvoltarea patologiei cardiovasculare, cum este accidentul cerebral vascular, infarctul), infecţioase, metabolice, psihice etc.