VIDEO: Combate hipertensiunea în 5 paşi

4 mai 2015   Ce te doare

Presiunea arterială sistolică peste 140 mmHg şi presiunea diastolică peste 90 mmHg predispun la risc de 3 ori mai mare de a suferi de infarct miocardic, de 5 ori mai mare de a dezvolta insuficienţă cardiacă şi de 8 ori mai mare de a avea accident vascular cerebral.

Din fericire, hipertensiunea poate fi controlată şi există metode simple prin care se poate reduce riscul de a suferi complicaţii. Cum putem şti dacă suferim de hipertensiune arterială? Un control la medic ne poate lămuri în această privinţă.

De obicei, hipertensiunea se instalează pe neştiute. Tocmai pentru că nu dă niciun simptom considerabil se mai numeşte şi „boala tăcută“ sau „boala silenţioasă“. Fără să ne dăm seama, valorile tensiunii arteriale cresc şi produc modificări asupra vaselor de sânge. Primul semn important poate apărea cu brutalitate şi de obicei este vorba despre un accident vascular cerebral sau de un infarct. Factorii care declanşează creşterea tensiunii arteriale În proporţie covârşitoare, de aproximativ 90% din cazurile de hipertensiune, nu se poate vorbi despre o cauză anume care determină instalarea bolii în corp.

S-au descoperit însă factorii care favorizează apariţia hipertensiunii.

1. Consumul crescut de sare. La nivel naţional, în medie, românii consumă de la 10 până la 20 de g de sare pe zi. Aceasta înseamnă între 2 şi 4 linguriţe de sare ingerate zilnic. Cantitatea este foarte mare, de aproximativ 10-20 de ori mai mare decât doza zilnică recomandată.

2. Obezitatea. Din păcate, persoanele care suferă din cauza kilogramelor în exces ajung să sufere, majoritatea, şi de hipertenesiune.

3. Estrogenul. Un alt factor important care măreşte îngrijorător valorile tensiunii arteriale este hormonul, care se găseşte în pilulele folosite în scopul prevenirii sarcinilor sau a ameliorării simptomelor menopauzei. Estrogenul are efect de a reţine apa în corp, iar retenţia în exces de lichid duce la instalarea hipertensiunii.

Din studiile de specialitate efectuate de oamenii de ştiinţă s-a descoperit că alcoolul este de vină în proporţie de 5% până la 15% pentru apariţia hipertnesiunii, din totalul cazurilor.

Să presupunem că nu bem alcool, greutatea e normală, nu folosim anticoncepţionale, iar în ce priveşte consumul a 2 până la 4 linguriţe de sare nici că poate fi vorba. Şi atunci? Cum de ingerăm această cantitate de sare zilnic, după cum spun statisticile? Poate părea incredibil, dar este mai greu să ocoleşti sarea, pentru că este conţinută de majoritatea produselor alimentare. Aproximativ 75% din sarea pe care o consumăm provine din alimente semipreparate sau din gustări. În plus, sarea dezvoltă rapid dependenţă şi ajungem să mâncăm sărat, fără să mai putem controla gustul.

Cea mai sigură metodă de a reduce riscul de îmbolnăvire este să reduci consumul de sare. Nu spunem să nu pui sare în bucate, dar limitează pe cât posibil cantitatea ingerată. Numeroase persoane suferă de sensibiliate crescută la sare, prin urmare o reducere a cantităţii de sare ar aduce beneficii asupra sănătăţii în general.

Scăderea în greutate. De regulă, scăderea în greutatea determină scăderea valorilor tensiunii arteriale.

Schimbă stilul de viaţă şi alimentaţia. E bine să introduci în alimentaţie fibrele şi să reduci cât mai mult consumul de grăsimi. S-a observat că dacă greutatea rămâne aceeaşi, iar ingestia de sare nu se modifică, doar limitând consumul de grăsimi poţi scădea cu 10% valorile tensiunii arteriale. Acest fapt este valabil datorită subţierii sângelui, fenomen care se produce în urma reducerii consumului de grăsimi.

Renunţă la alcool. Dacă elimi complet alcoolul din dietă, pe lângă faptul că scad considerabil riscurile de a suferi de complicaţii la inimă te bucuri şi de alte beneficii, cum ar fi cele care ţin de sănătatea ficatului.

Exerciţiu fizic moderat şi regulat. În fiecare zi mergi cel puţin 15 minute pe jos sau fă plimbări scurte în parc dimineaţa şi seara. Exerciţiul fizic nu doar că scade tensiunea arterială, dar aduce numeroase schimbri favorabile asupra psihicului şi a stării generale de sănătate.

Mai multe