Scrâşneşti din dinţi? Iată cum îţi poate fi afectată sănătatea!

Scrâșnitul dinților, un gest aparent banal, ascunde adesea o problemă mult mai complexă. Bruxismul, afecțiunea caracterizată prin încleștarea involuntară a maxilarelor și frecarea dinților între ei, a devenit una dintre cele mai frecvente tulburări stomatologice ale prezentului. Într-o lume dominată de stres, multitasking și anxietate, nu este deloc surprinzător că bruxismul este adesea denumit „boala tăcută a dinților”.

Ce este bruxismul și de ce apare

Bruxismul reprezintă un comportament inconștient, care poate apărea atât în timpul somnului (bruxism nocturn), cât și în perioadele de veghe, mai ales în momente de tensiune, concentrare intensă sau emoții puternice (bruxism diurn). În esență, pacientul își încleștează maxilarele și își freacă dinții între ei, uneori cu o forță de până la 250 de kilograme pe centimetru pătrat - o presiune de zece ori mai mare decât cea exercitată în timpul masticației normale.

Cauzele sunt complexe și multifactoriale. Factorii psihologici, precum stresul, anxietatea sau tulburările de somn, joacă un rol major. De asemenea, dezechilibrele de ocluzie dentară (mușcătura incorectă), lipsa dinților sau tratamentele dentare nealiniate pot declanșa sau agrava bruxismul. În unele cazuri, se asociază cu tulburări neurologice minore, cu reflux gastric sau cu efecte secundare ale anumitor medicamente.

Cine suferă cel mai des de bruxism

Deși se crede că este o problemă a adulților stresați, bruxismul poate apărea la orice vârstă. La copii, este frecvent întâlnit în perioadele de erupție dentară sau în timpul somnului profund, însă de obicei dispare odată cu maturizarea dentiției. În schimb, la adulți, prevalența este îngrijorătoare. Potrivit datelor publicate în Journal of Oral Rehabilitation și susținute de Asociația Americană de Stomatologie (ADA), peste 30% dintre adulți manifestă episoade recurente de bruxism, iar în perioadele de stres intens, procentul poate urca până la 50%. În rândul tinerilor activi profesional, frecvența este și mai mare — mai ales în profesiile care implică multitasking, responsabilități mari sau munca prelungită la computer.

„Stresul cotidian este principalul motor al bruxismului. Vedem tot mai des pacienți tineri, între 25 și 45 de ani, care vin la control din cauza durerilor de cap sau a sensibilității dentare și află că problema nu este o carie, ci o uzură a smalțului provocată de scrâșnitul inconștient din dinți”, explică Dr. Cosmin Ulman, medic stomatolog.

Cum afectează bruxismul dinții și organismul

Efectele bruxismului nu se limitează la dinți. Frecarea constantă duce la uzura prematură a smalțului, fisuri, sensibilitate accentuată și chiar fracturi dentare. În timp, suprafețele de contact devin plate, iar dinții își pierd forma naturală. Din cauza presiunii excesive, pot apărea dureri în articulația temporo-mandibulară (ATM), dureri de cap, de gât și chiar migrene.

„Mulți pacienți nu realizează că durerile de cap matinale sau senzația de tensiune la nivelul maxilarului au legătură directă cu bruxismul. Când dinții sunt presați ore în șir, mușchii faciali rămân contractați și provoacă disconfort muscular sau chiar spasme. Este o problemă musculo-articulară, nu doar dentară”, subliniază Dr. Cosmin Ulman.

În cazurile severe, bruxismul poate influența chiar și postura corpului. Musculatura cervicală și cea facială sunt conectate, astfel că tensiunea cronică la nivelul maxilarelor poate duce la dezechilibre musculare și dureri la nivelul spatelui.

Cum se stabilește diagnosticul

Bruxismul este adesea descoperit întâmplător, în timpul unui consult stomatologic de rutină. Medicul observă semnele specifice: smalț subțiat, abraziuni dentare, margini tocite sau linii fine de fisură. Pacientul poate semnala și alte simptome, precum dureri la nivelul maxilarului dimineața, senzație de încordare facială sau zgomote în articulația mandibulară.

În unele cazuri, diagnosticul se completează cu o analiză a mușcăturii sau cu o examinare imagistică a articulației temporo-mandibulare (prin RMN). Când se suspectează o componentă de somn, se recomandă o evaluare polisomnografică, pentru a verifica dacă există și episoade de apnee.

Cum se tratează bruxismul – soluții moderne

Tratamentul bruxismului are mai multe direcții, care trebuie adaptate cauzei și intensității simptomelor. Prima linie de intervenție o reprezintă gutiera personalizată, un dispozitiv transparent realizat de medicul stomatolog pe baza amprentei dentare a pacientului. Gutierele se poartă, de obicei, noaptea și au rolul de a amortiza presiunea exercitată de maxilare, protejând dinții și articulația mandibulară.

În ultimele decenii, medicina estetică și cea stomatologică au început să colaboreze în gestionarea acestei tulburări. Infiltrarea cu toxină botulinică (Botox) la nivelul mușchilor maseteri și temporali este una dintre cele mai eficiente metode de reducere a bruxismului sever. Aceasta relaxează mușchii implicați în încleștarea maxilarului și scade semnificativ intensitatea scrâșnitului. Efectele se observă în 7–14 zile și durează între 3 și 6 luni.

Fizioterapia maxilo-facială și exercițiile de relaxare musculară completează adesea tratamentul. Acestea au rolul de a restabili echilibrul între mușchii implicați în masticație și de a corecta postura mandibulară.

„Tratamentul bruxismului nu este doar despre dinți, ci despre pacient ca întreg. De multe ori, recomandăm și tehnici de relaxare, terapie cognitiv-comportamentală sau reducerea consumului de cofeină și alcool, care pot agrava încleștarea involuntară. Este o abordare interdisciplinară, în care psihologia, medicina dentară și chiar somnologia lucrează împreună”, explică Dr. Cosmin Ulman.

Se vindecă bruxismul complet?

Bruxismul nu dispare peste noapte, iar succesul tratamentului depinde de cauzele sale. Când este legat de stres sau anxietate, controlul acestor factori devine esențial. Prin terapii de relaxare, somn odihnitor și o igienă de viață echilibrată, episoadele se pot rări considerabil. În cazurile în care cauza este o ocluzie dentară incorectă, tratamentele ortodontice sau protetice pot restabili echilibrul mușcăturii.

Rezultatele sunt de obicei foarte bune dacă pacientul urmează recomandările medicului. Gutierele pot fi purtate o perioadă lungă fără disconfort, iar tratamentele cu botox au o rată ridicată de satisfacție. Important este ca pacientul să fie conștient că bruxismul nu trebuie ignorat — cu cât este tratat mai devreme, cu atât complicațiile pot fi prevenite.

Bruxismul și sănătatea pe termen lung

Lăsat netratat, bruxismul poate duce la consecințe grave asupra sănătății orale și generale. Uzura accentuată a dinților reduce eficiența masticației, ceea ce poate afecta digestia și alimentația. Disconfortul articular și durerile cronice pot avea impact psihologic semnificativ, afectând calitatea somnului și performanța zilnică.

Prevenția rămâne esențială. Un control stomatologic periodic, cel puțin o dată pe an, poate identifica primele semne de abraziune. În plus, este important să fim atenți la semnalele corpului — dacă ne trezim cu maxilarele tensionate, avem dureri la nivelul tâmplelor sau observăm fisuri fine pe dinți, este momentul să consultăm medicul stomatolog.