Regimul corect în enterocolită

Enterocolita mai este denumită şi „boala mâinilor murdare“, dar poate fi cauzată şi de alimentele alterate. Apare în urma infecţiei cu bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziţi şi se poate transmite de la o persoană la alta. Se manifestă prin diaree, stare de vomă, crampe abdominale, febră, dureri musculare şi stare generală de rău.

Boala apare în urma preparării termice necorespunzătoare a alimentelor sau a consumului de apă contaminată. Din cauza episoadelor de vomă şi de diaree se poate ajunge la deshidratare, care duce la dezechilibre hidro-electrolitice. În cazul sugarilor, a bătrânilor sau a persoanelor care suferă de boli cronice, aceste dezechilibre sunt periculoase, deoarece pot pune viaţa în pericol.

Hidratarea, esenţială

Principalul pericol în prima zi este deshidratarea. De aceea, este recomandată hidratarea organismului. Se poate bea ceai de mentă neîndulcit, apă minerală sau plată şi suc de morcovi proaspăt stors. Astfel se corectează pierderea de lichide şi de electroliţi. În plus, în lichidele consumate se pot adăuga săruri speciale, disponibile în farmacii. Băuturile se consumă cu înghiţituri mici, la intervale de 10 minute.

Info

În cazul enterocolitei provocate de virusuri este contraindicat tratamentul cu antibiotic.

Alimente cât mai uşor digerabile

A doua zi, când episoade de vomă au încetat, se pot introduce alimentele solide, dar care să nu suprasolicite stomacul. Sunt recomandate supele de legume, orez fiert simplu, brânză proaspătă de vaci, măr copt, banană, pâine prăjită şi carne fiartă sau la grătar. Sunt interzise alimentele greu de digerat, cum sunt prăjelile, dulciurile, fructele şi legumele crude, supele cu carne, brânzeturile grase, sucurile din fructe şi lactatele.

Revenirea la regimul normal

În a treia şi a patra zi, meniul poate fi diversificat cu paste făinoase cu brânză la cuptor. De abia la 2-3 zile după dispariţia tuturor simptomelor se poate reveni la regimul alimentar normal, format din fructe, legume, lactate şi supe ori ciorbe de carne.

Metode de prevenţie

· Spălarea mâinilor cu apă şi săpun după fiecare utilizare a toaletei.

· Preparea termică corespunzătoare a alimentelor, îndeosebi carnea şi ouăle.

· Păstrarea în condiţii optime, la rece, a alimentelor imediat după ce au fost preparate.

· Consumul apei doar din surse sigure.

Caseta specialistului

Dr. Theodor Voiosu, medic specialist gastroenterologie, Medicover, Bucureşti

Meniul copiilor trebuie ales cu mai mare prudenţă decât al adulţilor, dar principiile sunt practic similare. Este importantă prevenirea deshidratării copiilor (aport corespunzător de apă şi săruri, eventual chiar soluţii dedicate de rehidratare). Cel mai important aspect este că, de obicei, nu trebuie întreruptă alimentaţia (inclusiv alăptatul), chiar dacă aparent diareea persistă.