Poate duce stresul prelungit la atac de cord? Medicul explică

Stresul pare că a căpatat un loc central în zilele noastre. Sarcinile de la lucru, responsabilitățile de zi cu zi sau îndatoriile casnice pot genera stres, mai ales dacă simți că nu primești ajutor. Cu toate acestea, stresul nu ar trebui să te stăpânească, întrucât te poate predispune la multe probleme de sănătate și chiar favoriza, în unele cazuri, atacul de cord.

Ce este cardiomiopatia de stres

Cardiomiopatia de stres, denumită și cardiomiopatie Takotsubo sau sindromul „inimii frânte” reprezintă o afecțiune cardiacă, care are probabilitate mai mare de a fi corelată cu tulburări neurologice sau psihiatrice. Termenul „takotsubo” provine din limba japoneză, de la oala takotsubo, folosită pentru prinderea unei caracatițe, întrucât specialiștii cred că, în timpul acestei tulburări, inima se aseamănă într-o anumită măsură cu acest obiect, informează Harvard Health Publishing. 

Sindromul inimii frânte și atacul de cord obișnuit

Ambele prezintă simptome asemănătoare, ca durerile în piept și dificultățile de respirație. Doar că există o diferență semnificativă: în cazul sindromului inimii frânte (cardiomiopatia Takotsubo), arterele coronare nu sunt blocate. De regulă, în cazul cardiomiopatiei Takotsubo, nu există leziuni cardiace de durată, iar recuperarea este rapidă și completă, potrivit Cleveland Clinic. Dar, nu trebuie să ignori cardiomiopatia Takotsubo, fiindcă, deși rare, prezintă anumite complicații importante ca edemul pulmonar, ruptură a ventriculului stâng al inimii, blocarea fluxului sanguin din ventriculul stâng, cheag de sânge în peretele ventriculului stâng, insuficiență cardiacă, precum și altele, informează Cleveland Clinic. În cazuri extrem de rare, cardiomiopatia Takotsubo poate genera complicații, care pot duce chiar la decesul pacientului.

Tratează sindromul inimii frânte ca pe o urgență medicală și sună la 112, dacă prezinți simptome ca dureri în piept, palpitații sau dificultăți de respirație. Ține cont că diagnosticul acestei afecțiuni se face în regim de urgență de către medicul specialist, fiindcă simptomele sale sunt foarte asemănătoare cu cele ale unui infarct miocardic obișnuit.

Stresul poate favoriza, de asemenea, și un atac de cord „clasic”, nu doar sindromul inimii frânte, care se aseamănă cu acesta.

Medicul specialist cardiolog, Dr. Denisa Chira, spune că stresul prelungit pune organismul într-o stare de alertă, continuă. Totodată, acesta conduce și la o eliberare constantă a hormonilor de stres, ca adrenalina și cortizolul.

„Acest lucru, în timp, determină o serie de modificari metabolice si cardiovasculare, cum ar fi creșterea tensiunii arteriale, tahicardie, dereglari ale metabolismului glucozei, afectarea vaselor de sânge, apariția unei inflamații cronice care accelerează formarea și ruperea plăcilor de aterom. De asemenea, stresul cronic este frecvent asociat cu tulburări de somn, alimentație dezechilibrată, fumat și sedentarism, factori care cresc suplimentar riscul de infarct miocardic”, avertizează dr. Denisa Chira, medic specialist cardiolog.

Stresul prelungit prezintă un rol de „catalizator”, ce susține apariția condițiilor necesare pentru infarctul miocardic, spune dr. Denisa Chira. Totodată, acesta poate să genereze dezechilibre metabolice și modificări la nivelul sistemului cardiovascular. De asemenea, stresul este asociat frecvent cu obiceiuri nesănătoase (mâncat pe fond emoțional, insomnie sau somn slab calitativ, precum și altele), fapt ce favorizează apariția unui potențial infarct miocardic, spune specialista menționată anterior.

Dr. Denisa Chira avertizează și despre faptul că, atunci când pacientul prezintă deja anumiți factori (ca hipertensiunea arterială, dislipidemia, inflamația cronică sau diabetul zaharat), stresul poate conduce la accelarea ruperii unei plăci de aterom. Ulterior, această ruptură poate duce la obstrucția unei artere coronare și, implicit, la producerea de infarct miocardic.

În ceea ce privește sindromul inimii frânte, Dr Chira spune că acesta reprezintă o situație particulară. „Există însă o situație particulară în care un infarct poate apărea predominant în context de stres, dar este vorba de stres acut sever. Este cazul cardiomiopatiei de stres (cardiomiopatia Takotsubo sau „sindromul inimii frânte”), care apare de obicei în urma unui stres emoțional intens, precum decesul unei persoane apropiate, un accident sau o traumă psihologică majoră”, spune specialista.

Ce simptome nu trebuie ignorate

Potrivit Dr Denisa Chira, medic specialist cardiolog, următoarele simptome nu trebuie neglijate:

-durere sau senzație de presiune în piept, care nu dispare în repaus sau la schimbarea poziției, mai ales dacă persistă mai mult de 15-20 minute. Această durere poate iradia către brațul stâng, umeri, spate, gât sau mandibulă;

-dificultățile de respirație;

-transpirațiile reci;

-amețeala sau senzația de leșin;

-greața;

-oboseala neobișnuită;

-palpitațiile sau sau bătăile neregulate ale inimii.

Dr. Denisa Chira avertizează că în cazul femeilor, vârstnicilor și persoanelor care suferă de diabet, simptomele pot fi atipice ori mai puțin evidente. De asemenea, specialista spune că în cazul semnelor sugestive de infarct, ajutorul medical specializat este esențial, în regim de urgență.

De Anca-Teodora Popa