Pericolul expunerii la soare: apariţia cancerului de piele
Din păcate, însă, tocmai mult aşteptata expunere la soare este cauza cea mai mediatizată şi cunoscută a cancerului de piele şi posibil cel mai puternic factor cauzator al acestei malignităţi, atenţionează domnul doctor Laurenţiu Vlădău, medic specialist dermatolog în cadrul Clinicii Hebra Dermatologie. Cancerul de piele, forma cea mai răspândită dintre toate cazurile de cancer, este cauzat de creşterea necontrolată a celulelor anormale ale pielii, care se transformă în tumori benigne (non canceroase) sau maligne (canceroase). Melanomul, cel mai de temut tip de cancer de piele, apare atunci când au loc mutaţii în ADN-ul celulelor pielii, cauzate în mare parte de acţiunea ultravioletelor (UV) din lumina soarelui şi de luminile folosite în saloanele de bronzare. Oricine, indiferent de culoare, poate dezvolta aceasta afecţiune, însă apariţia ei este legată adesea de existenţa unei cantităţi mai mici de pigment (melanina) în piele, ceea ce înseamnă mai puţină protecţie împotriva radiaţiilor UV dăunătoare. „ADN-ul celular dictează gradul de protecţie pe care îl are fiecare individ şi reprezintă un factor important în protejarea pielii. Astfel, o persoană cu piele deschisă la culoare, ochi albaştri sau verzi, păr blond sau roşcat care locuieşte la Ecuator şi se expune timp de 10 ani la soare la ore de vârf are şanse foarte mari să dezvolte cancer de piele comparativ cu o persoană cu pielea închisă la culoare, care nu se arde şi care are şanse foarte mici să fie afectată. Acest lucru se datorează pigmentului protector, melanina, care formează o “pălărie” pentru celulele pielii. Cu cât avem mai multă melanină la nivelul epidermului şi barierei dintre epiderm şi derm, cu atât mai închisă la culoare este pielea şi, în consecinţă, nivelul de protecţie împotriva razelor UV creşte”, explică doctor Laurenţiu Vlădău. Cancerul de piele se va dezvolta în principal pe zonele de piele expuse la soare, inclusiv pielea capului, feţei, buzelor, urechilor, gâtului, piept, braţe şi mâini şi pe picioare la femei, însă afecţiunea se poate forma, de asemenea, pe zonele care văd rar lumina zilei: palme, sub unghii şi în zona genitală. Cu toate acestea, expunerea la soare nu explică apariţia cancerului de piele la persoane care nu s-au expus în mod repetat la razele ultraviolete. În aceste cazuri există şi alţi factori care pot contribui la riscul de cancer de piele, cum ar fi istoricul familial sau prezenţa unei afecţiuni care slăbeşte sistemul imunitar. Tipurile de cancer de piele şi formele lor de manifestare Există trei tipuri principale de cancer de piele: carcinom bazal celular, carcinomul spinocelular şi melanomul. Primele două sunt tipuri mai puţin grave şi reprezintă până la 95% din toate cazurile de cancer de piele. Cunoscute de asemenea şi ca forme de cancer de piele non-melanom, acestea pot fi tratate atunci când sunt descoperite timpuriu. Melanomul, formată din celule pigment anormale ale pielii numite melanocite, este forma cea mai gravă de cancer de piele şi provoacă 75% din totalul deceselor provocate de cancerul de piele. Lăsată netratată, aceasta se poate răspândi la alte organe şi este dificil de controlat. Melanomul, cancerul cel mai de temut, apare frecvent la bătrâni dar şi la adulţi tineri, adolescenţi şi, foarte rar, la copii. Diagnosticul precoce poate salva viaţa pacienţilor, iar, pe de altă parte, un diagnostic întârziat poate avea un impact devastator, astfel încât devine vitală recunoaşterea semnelor acestei afecţiuni încă din momentul în care ele îşi fac apariţia.
“De cele mai multe ori, melanomul se prezintă ca o aluniţă banală, dar, nouă, care creşte şi se dezvoltă relativ rapid, în săptămâni sau câteva luni, care are formă, structură, margine neregulată, de cele mai multe ori este plană, nepalpabilă, brun-negricioasă, dar, posibil şi roşie, albă, sau de culoarea pielii. Adesea, o aluniţă prezentă de mulţi ani se poate transforma în melanom, moment în care apar modificările de mai sus. De multe ori apare în zonele expuse la soare, dar nu numai. Există, spre exemplu, melanoame ale organelor genitale, ale regiunii anale, unghiei, pielii tălpilor, mucoasei orale etc.. În cazul în care nu este tratat în timp util, melanomul se poate răspândi rapid în sânge, ganglionii limfatici şi alte organe precum creier, plămâni, ficat, măduva osoasă. Dacă este diagnosticat în stadiu incipient, o simplă excizie duce la vindecare”, spune Laurenţiu Vlădău.
Celelalte tipuri mai frecvente de cancer de piele sunt carcinomul spinocelular şi carcinomul bazocelular. Ele apar mai târziu în viaţă, în general pe pielea expusă la soare. Carcinomul spinocelular poate apărea ca o keratoză banală, verucă, ulceraţie care se deteriorează şi se măreşte relativ rapid, sângerează, nu se vindecă în ciuda antibioticelor şi pansamentelor. La fel ca şi melanomul, dacă este tratat din timp, nu pune nici o problemă majoră, însă dacă este neglijat se poate răspândii.
Carcinomul bazocelular se prezintă ca o leziune cu aspect perlat, translucid, cu vase de sânge mai proeminente sau ca o ulceraţie. Se dezvoltă foarte lent, de cele mai multe ori pe parcursul anilor. Este frecvent confundat cu o aluniţă de culoarea pielii sau roşie. Dacă nu este tratat, se măreşte, sângerează, poate invada structurile profunde, până la muşchi şi os. Poate fi mutilant, dar nu se răspândeşte în alte organe.
Ca orice lucru în exces, expunerea excesivă la soare poate afecta iremediabil starea pielii şi sănătatea în general. Dincolo de accelerarea procesului de îmbătrânire, bronzul poate favoriza instalarea cancerului de piele, mai ales în cazul în care pielea nu este protejată cu o cremă de protecţie solară sau prin îmbrăcăminte. Deşi atât de apreciat de femei mai ales, din punct de vedere medical bronzul reprezintă un pericol, acesta fiind în fapt o reacţie la deteriorarea pielii ca urmare a expunerii la radiaţiile UV excesive.
Acest lucru nu înseamnă, însă, că razele soarelui nu pot avea efecte benefice asupra noastră. „Expunerea moderată la soare are o serie de efecte benefice, dintre care cel mai cunoscut este sinteza în piele a vitaminei D, care are roluri metabolice majore. Deficitul de vitamina D poate duce la anemie, slăbiciune a muşchilor şi oaselor, tulburări neurologice. Se pare că vitamina D are un rol protector împotriva altor tipuri de cancer şi a sclerozei multiple. În urma expunerii la soare, creşte de asemenea nivelul de serotonină, un hormon eliberat de creier care ne îmbunătăţeşte starea de spirit şi concentrarea. Se pare că riscul depresiei este mai scăzut în ţările însorite”, spune Vlădău.