Mastita, o complicaţie a mamelor care alăptează

Aproape 30% din femeile care alăptează fac mastită, într-o formă mai mult sau mai puţin gravă. Bacteriile prezente la suprafaţa sânului pot cauza această boală, prin pătrunderea lor prin iritaţiile sau crăpăturile de la nivelul mamelonului.

Mastita se poate declanşa şi în cazul în care laptele stagnează în sân, cauzând inflamaţie, sau când creşte secreţia de prolactină (hormon implicat în producerea laptelui matrern).

La femeile care nu alăptează, mastita este favorizată de existenţa unor boli (diabet, sifilis, tuberculoză) sau a unor traumatisme locale.

Mastita infecţioasă se tratează cu antibiotice, într-o schemă de 10-15 zile. Alăptarea trebuie continuată şi dacă se urmează tratament cu astfel de medicamente, întrucât medicul recomandă antibiotice fără risc pentru copil.

Ce semne o anunţă

Mastita este însoţită de durere mamară, de senzaţia de presiune locală, roşeaţă şi căldură, de iritaţia mamelonului. De asemenea, mai pot apărea dureri de cap şi/sau articulare, febră, frisoane, mărirea ganglionilor axilari.

La femeile care alăptează, examenul clinic este suficient pentru a pune diagnosticul de mastită. La cele care nu alăptează, este nevoie de teste de sânge şi de ecografie.

În majoritatea cazurilor, mastita trece în câteva zile. Sunt şi situaţii când se poate complica prin apariţia unui abces, care constă în formarea unei colecţii de puroi. În acest caz, este nevoie de drenaj chirurgical.

Aşa o poţi preveni!

Câteva măsuri ajută la prevenirea mastitei:

· Alăptează la cerere;

· Asigură-te că îţi hrăneşti copilul la sân în poziţia corectă;

· Tratează iritaţiile mameloanelor imediat ce acestea apar;

· Aplică pe sân comprese calde înainte de alăptat şi reci după;

· Este nevoie ca sânii să fie goliţi după fiecare supt. La nevoie, foloseşte şi o pompă de sân.