Întrebări despre gripă
Ce este şi cum se transmite?
Gripa este o infecţie respiratorie cauzată de virusul gripal. Este o boală contagioasă, determinând apariţia unor epidemii. Afectează persoanele de toate vârstele, cei mai expuşi îmbolnăvirii fiind copiii cu vârsta sub 2 ani, cei de peste 65 de ani, precum şi persoanele cu anumite boli (cardiace, pulmonare, hepatice, renale). Se transmite prin secreţii respiratorii (picături de tuse, strănut), prin strângerea mâinilor, prin atingerea suprafeţelor contaminate. Virusul are o perioadă de incubaţie de 2-3 zile.
Cum se manifestă?
Gripa debutează brusc, cu febră (39-40°C), frisoane, dureri de cap şi articulare. La acestea, se adaugă starea generală alterată, lipsa poftei de mâncare, tuse uscată, nas înfundat şi roşu în gât. La copiii sub 5 ani, boala poate fi mai greu de diagnosticat atunci când se manifestă atipic (somnolenţă, tulburări digestive). La apariţia oricăror din aceste simptome, trebuie mers la medicul de familie.
Ce complicaţii poate avea?
Gripa poate avea forme uşoare, asemănătoare guturaiului, sau grave, cu complicaţii, prezente mai ales la categoriile de risc (copii, vârstnici, bolnavi). Majoritatea complicaţiilor vizează aparatul respirator, fiind cauzate, în principal, de suprainfecţiile bacteriene (pneumonie, insuficienţă respiratorie acută). De asemenea, pot apărea agravări cardiace (miocardita, pericardita) sau boli ale sistemului nervos (encefalită, mielită).
Cum se tratează?
Gripa se tratează simptomatic, cu antipiretice, analgezice, antitusive etc. Trebuie evitată aspirina, mai ales la copii, întrucât poate duce la instalarea sindromului Reye, manifestat prin complicaţii precum insificienţa hepatică şi encefalopatia acută inflamatoare. Repausul la pat şi creşterea consumului de lichide (apă, ceai, supă) fac, de asemenea, parte din tratament. La unii bolnavi, se administează medicamente antivirale, care pot scurta evoluţia simptomelor şi a complicaţiilor. Cei cu forme grave necesită internarea în spitale de boli infecţioase. Forma uşoară durează 2-3 zile, cea medie, cel mult 5 zile, cea complicată, 2 săptămâni.
Se poate preveni?
„Cea mai eficientă măsură de tratare a gripei este prevenţiaşi, implicit, imunizarea cu vaccinul sintetizat şi aprobat pentru anul în curs. Acesta este specific pentru subtipurile circulante în anul respectiv, fiind un vaccin mix din subtulpinile de gripă”, explică medicul Ramona Aron.
Persoanele vaccinate sunt protejate în proporţie de 90-95% de infecţia gripală. În cazul în care îmbolnăvirea se produce totuşi, este vorba de o formă uşoară. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă vaccinarea antigripală persoanelor cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 64 de ani, celor cu boli cronice pulmonare, renale, cardiovasculare, metabolice sau cu afecţiuni care slăbesc sistemul imunitar. Gravidele şi personalul sanitar au, de asemenea, indicaţie de imunizare antigripală. Pentru cei care nu s-au vaccinat la începutul toamnei, imunizarea se poate face pe toată perioada sezonului gripal.
Ca măsuri protectoare contra gripei, se recomandă şi: evitarea contactului cu bolnavii, spălarea riguroasă a mâinilor cu apă caldă şi săpun. Dacă te-ai îmbolnăvit, stai acasă câteva zile, pentru a evita infectarea celor din jur. În cazul în care eşti nevoit să ieşi, poartă o mască, aceasta având rolul de a reţine secreţiile în cazul în care strănuţi sau răceşti.
Ştiai că...
...nu toate persoanele care se infectează cu virusul gripal se îmbolnăvesc?
...gripa de tip A este cea care determină epidemiile anuale, fiind prezentă atât la oameni, cât şi la animale? În schimb, forma B apare doar la om.
...virusul gripal suferă mutaţii de la an la an? De aceea, compoziţia vaccinului se schimbă în fiecare sezon.
CIFRĂ
Între 5 şi 15% din populaţie este afectată de infecţii ale tractului respirator superior în timpul epidemiilor de gripă anuale.
SFATUL SPECIALISTULUI
Dr. Ramona Aron
medic specialist medicină internă, Reţeaua de sănătate Regina Maria, Bucureşti
Gripa se tratează simptomatic. De exemplu, dacă pacientul prezintă congestie nazală, se recomandă administrarea unui descongestionant. Acestea sunt sub formă de spray oral sau nazal şi sunt indicate pentru a reduce edemul (umflarea) în pasajele nazale. Ele trebuie utilizate însă nu mai mult de câteva zile, deoarece pot provoca dependenţă şi pot agrava simptomele. Dacă pacientul prezintă rinoree, prurit şi lăcrimare, se recomandă administrarea unui antihistaminic. Trebuie ţinut cont că antihistaminicele dau somnolenţă, în timp ce descongestionantele dau insomnie. Soluţia pentru ameliorarea senzaţiei de cap greu şi cefalee sunt antiinflamatoarele. Durerea în gât se tratează cu siropuri de tuse, dropsuri sau spray-uri. Antiviralele funcţionează cel mai bine atunci când sunt luate în timpul primelor 2 zile de boală, însă ajută la ameliorarea simtomelor şi când sunt administrate după 48 de ore de la debutul gripei.