Inamicii oaselor sănătoase

Sistemul osos cunoaşte de-a lungul vieţii diverse transformări. La vârsta de 25 de ani se atinge masa osoasă maximă, iar după 40 de ani, se produce pierderea de ţesut osos.

La femei, după instalarea menopauzei, ritmul de pierdere osoasă este mai accentuat, din cauza scăderii nivelului de estrogen, hormon care protejează osul.

Astfel, există riscul de apariţie a unor boli, dintre care cea mai gravă este osteoporoza. Pentru prevenirea acestor complicaţii, este necesară evitarea unor factori de risc care ţin de alimentaţie şi de stilul de viaţă. Aportul redus de calciu Cu vârsta, se pierde mai mult calciu decât se pune la loc, ceea ce duce la scăderea densităţii osoase. De aceea, este important să consumăm alimente bogate în calciu, dintre acestea, produsele lactate fiind cele mai importante surse.

Atenţie la alimentele care „fură” calciul: cafeaua, zahărul şi sarea în exces şi băuturile carbogazoase de tip cola. Pentru asimilarea corectă a calciului, este necesar şi aportul de vitamina D. Această vitamină este sintetizată la nivelul pielii sub influenţa razelor soarelui, surse alimentare de vitamina D fiind peştele gras, gălbenuşul de ou, laptele şi untul.

Abuzul de alcool poate duce la scăderea asimilării intestinale a calciului, inhibând enzimele hepatice care contribuie la activarea vitaminei D. La persoanele care beau mai mult de două pahare de alcool pe zi este accelerat procesul de pierdere osoasă.

Şi fumatul este un inamic de temut al oaselor. Astfel, un pachet de ţigări pe zi poate favoriza pierderea cu până la 10 la sută din masa osoasă. În cazul femeilor, nicotina anulează efectul protector al estrogenului asupra oaselor. De asemenea, la femeile aflate la menopauză, fumatul creşte riscul de osteoporoză.

Practicate cu regularitate, exerciţiile fizice pot întârzia scăderea densităţii minarale osoase. De asemenea, mişcarea creşte forţa musculară, întăreşte musculatura spatelui, reduce riscul de cădere şi ajută în recuperarea după o fractură de şold.

Pentru un sistem osos cât mai sănătos, exerciţiile fizice trebuie practicate încă din copilărie, fiind necesare însă la toate vârstele. Alergarea, dansul, tenisul, înotul şi chiar mersul pe jos sunt tipuri de mişcări indicate pentru menţinerea sănătăţii oaselor. Sunt de evitat sporturile prea dure, care suprasolicită articulaţiile.

Boală care se instalează în tăcere, osteoporoza se manifestă mai ales după vârsta de 50 de ani. De cele mai multe ori, nu există simptome care să anunţe această boală, ea fiind deseori diagnosticată abia după ce pacientul suferă o fractură.

Profilaxia acestei boli trebuie să înceapă încă din copilărie, susţin specialiştii, printr-un aport adecvat de calciu, printr-o alimentaţie sănătoasă şi prin practicarea exerciţiilor fizice.

0-6 luni---210 mg

7-12 luni---270 mg

1-3 ani ---500 mg

4-8 ani --800 mg

9-18 ani--1.300 mg

19-50 de ani--1.000 mg

Peste 50 de ani--1.200 mg