Durerile abdominale: când trebuie mers la medic

Durerile articulare, prezente şi la tineri

Peste 200 de boli pot afecta articulaţiile, multe dintre acestea fiind reprezentate de bolile reumatice cronice, simptomul principal fiind durerea. Unele dintre acestea sunt de tip degenerativ, cum este artroza, boală ce apare în cadrul procesului de îmbătrânire la nivel articular. În perioadele de crize, se poate recurge la tratament local şi/sau general cu antiinflamatoare, decontracturante musculare şi antialgice.

Alte boli ale articulaţiilor sunt cele inflamatoare precum poliartrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă. La tineri se întâlnesc mai ales forme de reumatism infecţios sau autoimun. În bolile inflamatoare articulare, durerea apare mai ales noaptea; este accentuată în repaus şi cedează la mişcare. Articulaţiile afectate sunt umflate şi uneori calde. În astfel de boli, este nevoie de urmarea tratamentului de fond.

1 din 5 adulţi are dureri de spate

Una dintre suferinţele care aduc frecvent oamenii la medic este durerea de spate, favorizată de factori precum suprasolicitarea coloanei, căratul de greutăţi, poziţia incorectă, întinderea musculară, afecţiunile degenerative, tasarea vertebrelor, hernia de disc, artrita şi artroza. Există mai multe tipuri de dureri de spate, clasificate, după tipul lor (mecanice, inflamatoare) sau după localizare (cervicalgie – la nivelul gâtului, care iradiază sau nu spre cap, umăr şi mâini; lombalgie – în zona lombară; dorsalgie – în regiunea dorsală; durerea pe traiectul unui nerv sciatic).

Statisticile arată că 1 din 5 adulţi are are dureri lombare care durează de mai mult de 3 luni. În cazul în care durerile nu cedează, este nevoie de prezentarea la medic, pentru aflarea cauzei care a dus la producerea durerilor de spate. Dacă disconfortul este intens, medicul va prescrie diverse medicamente (antiinflamatoriile nonsteroidiene şi steroidiene, antialgicele, relaxantele musculare). De multe ori, poate fi nevoie de şedinţe de fizio- şi kinetoterapie. Se vor evita menţinerea poziţiilor fixe pe perioade lungi (statul de scaun) şi activităţile care suprasolicită coloana vertebrală.

Durerea abdominală intensă, semn de pancreatită

Foarte frecvente sunt durerile abdominale, care afectează 2-4 adulţi din 10 şi 1-2 copii din 10, potrivit statisticilor. Dacă e localizată în partea stângă, poate fi vorba de o afectare a splinei, a stomacului sau a pancreasului. O posibilă cauză este şi diverticulita (inflamaţia unor formaţiuni asemănătoare unor pungi, aflate pe peretele intestinului). Durerea abdominală intensă apărută brusc şi care durează de câteva ore sau zile şi care iradiază spre spate poate fi semn de pancreatită, boală favorizată, printre altele, de consumul de alcool şi de alimente grase, precum şi de fumat. Şi constipaţia poate da durere resimţită în partea stângă.

În cazul în care durerea apare în partea dreaptă, poate fi vorba de apendicită, calculi biliari sau de o inflamaţie a vezicii biliare. Alte cauze posibile ale durerilor abdominale sunt: boala Crohn, gastroenterita, peritonita, ocluzia intestinală, colica renală sau o afecţiune virală. În cazul femeilor, poate fi vorba de un chist ovarian, de salpingită sau o sarcină extrauterină. Dacă durerile apar bruss, sunt însoţite de febră sau durează mai multe zile, prezentarea la medic este mai mult decât necesară.

Stresul ne dă dureri de cap

Există mai multe tipuri de durere de cap. Cea de tip tensional se resimte ca o apăsare în jurul capului, fiind cauzată de stres, poziţia încordată şi suprasolicitarea intelectuală. Migrena, care poate fi însoţită de sensibilitate la lumină, este localizată adesea pe o parte a capului. Cefaleea în ciorchine se manifestă ca o durere bruscă, severă, în spatele ochiului, iar cea de tip sinusal este localizată în regiunea frunţii. Administrarea unui antiinflamator poate ajuta la calmarea durerii de cap. În cazul în care acest simptom se agravează, dacă apar febră, vărsături şi tulburări de vedere, trebuie mers la medic.

Neglijarea igienei orale duce la dureri de dinţi

Printre cele mai supărătoare dureri sunt cele de dinţi sau măsele. Cele mai frecvente cauze ale acestora sunt cariile dentare (care atacă smalţul şi dentina), abcesul şi diverse boli gingivale. Igiena orală corectă şi vizitele periodice la stomatolog ajută la prevenirea acestor dureri.

Te-ar mai putea interesa: Dureri pe care nu trebuie să le ignori

Simptom al tratamentelor contra cancerului

Cel mai adesea, cancerul se dezvoltă în tăcere, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care este diagnosticat târziu. Tumoarea malignă este o masă de celule, neavând sensibilitate la durere. Totuşi, pe măsură ce tumoarea se măreşte, presiunea exercitată de aceasta poate produce durere. În cancer, durerea este atât un simptom al bolii în sine, dar este cauzată şi de tratamentele specifice (chimoterapia, radioterapia). În faza finală a bolii, peste 70% din bolnavi au dureri cronice severe.

Bine de ştiut!

Durerea în zona toracelui este pusă pe seama unor probleme precum infarctul, pneumonia, afecţiuni ale glandei mamare, nevralgia intercostală sau pericardita (inflamaţie sau lichid în regiunea inimii).

Sfatul specialistului

Dr. Olga Oprea, medic primar medicină internă, Clinica Gral Băneasa, Bucureşti

Durerea toracică este unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la medic. Sursa ei poate fi dată de orice organ sau ţesut din regiunea toracică (cordul, plămanii, esofagul, coastele, musculatura sau filetele nervoase). Durerea cardiacă este o durere constrictivă retrosternală sau precordială, care apare la efort, iradiază în umărul stâng, nu este modificată de poziţie sau respiraţie şi cedează la repaus şi nitroglicerină.

Diagnosticul este confirmat de analize de laborator şi EKG de repaus. Durerea de cauză esofagiană este percepută ca o arsură retrosternală şi apare în boala de reflux gastro-esofagian, spasmul esofagian sau stenoza esofagiană. Apare de obicei dupa ingestia de alimente şi este calmată de mediccamente antiacide. Durerea din afecţiunile pleuro-pulmonare este percepută ca un junghi toracic ce se accentuează la mişcările respiratorii şi tuse. Apariţia de febră, frison şi tuse productivă se asociază cu pneumonia.

Dispneea extremă cu polipnee (respiraţie rapidă şi superficială) ridică suspiciunea unui pneumotorax. La aceste afecţiuni, diagnosticul este confirmat printr-o radiografie toraco-pulmonară. Durerea din anevrismul disecant de aortă este una acută, localizata toracic anterior, de intensitate maximă de la început, resimţită ca o lovitură de pumnal.