Dr. Gabriel Rîcu, radioterapeut: „Cancerul uterin nu doare“

Click! Sănătate: Care sunt primele semne care anunţă prezenţa unui cancer de col uterin? Ele apar încă din primul stadiu al bolii? La început, cancerul de col uterin este asimptomatic. Primele semne şi simptome care alarmează pacienta apar de obicei când leziunea progresează local. Manifestările iniţiale constau în: sângerare după contact sexual, durere la contact, secreţii vaginale mai abundente, uneori cu miros neplăcut, cu striuri sangvinolente.

Pe măsură ce boala progresează, pot aparea dureri la nivelul pelvisului, care pot iradia către membrele inferioare sau posteriore, dificultăţi la urinat şi contipaţie. În stadiile avansate se pot produce comunicări cu vezica urinară şi cu rectul, iar prin vagin se pot exterioriza urină şi materii fecale.

În ultima perioadă a fost stabilit ca principal factor ce duce la apariţia celor mai multe cazuri de cancer al colului uterin infecţia cu virusul HPV.

Există anumite tulpini ce prezintă un risc crescut pentru transformarea malignă a epiteliului cervical, dintre acestea cele mai importante fiind tulpinile 16 şi 18, însă nu toate pacientele ce vor avea aceste tulpini vor dezvolta cancer al colului uterin.

Alţi factori ce se asociază frecvent cu cancerul de col uterin sunt: numărul mare de parteneri sexuali, femeile ai căror parteneri au multe partenere, fumatul, o igienă deficitară.

Pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, orice femeie trebuie să consulte periodic un medic ginecolog. Examenul Babeş Papanicolau trebuie efectuat anual, însă trebuie ştiut faptul că testul Babeş Papanicolau normal nu exclude cancerul de col uterin.

În cazul în care apar sângerări în perioada dintre menstruaţii, secreţii vaginale modificate, sângerare sau durere la contact sexual, trebuie consultat medicul ginecolog.

Există un marker tumoral SCC ce poate fi crescut în cancerul de col uterin, dar acesta nu este specific cancerului de col uterin şi nu prezintă o sensibilitate crescută, deci nu poate fi utilizat ca metoda de screening aşa cum se dozeaza PSA-ul pentru cancerul de prostată.

Pentru cancerul de col uterin nu este dovedită existenţa unei mutaţii genetice transmisibile, astfel că prezenţa în familie a cazurilor de cancer de col sau cu alte localizări nu predispune către această boală.

Click! Sănătate: În cazul în care rezultatul testelor medicale indică prezenţa unui cancer de col uterin – care sunt investigaţiile necesare pe care le recomandă medicul şi în urma cărora se decide tratamentul potrivit?

Atunci când la examenul ginecologic se ridică suspiciunea unui cancer de col uterin, trebuie efectuată o biopsie de la nivelul formaţiunii tumorale care să confirme suspiciunea şi care să ne aducă informaţii despre tipul celulelor tumorale.

După stabilirea diagnosticului este necesară o evaluare a extensiei locale şi la distanţă a bolii. Pentru aceasta, medicul va recomanda să se efectueze un examen RMN de pelvis cu substanţă de contrast şi un examen CT de torace şi abdomen cu substanţă de contrast. Dacă există suspiciuni de afectare a vezicii urinare şi a rectului, se recomandă cistoscopie şi rectoscopie.

Tratamentul cancerului de col uterin este combinat, multidisciplinar şi include: chirurgie, radioterapie şi chimioterapie. Pentru pacientele a căror boală este limitată la nivelul colului, tratamentul poate consta doar în intervenţie chirurgicală sau în radioterapie şi chimioterapie concomitent.

Uneori, după intervenţia chirurgicală poate fi recomandată radioterapia ca tratament adjuvant, dacă examenul histopatologic decelează factori de risc crescut pentru o recidivă locală. Pentru pacientele a căror boală depăşeşte colul uterin, însă nu este foarte avansată local, se pot efectua radioterapie şi chimioterapie pentru micşorarea volumului tumoral, urmate de intervenţie chirurgicală.

Atât aceste paciente, cât şi cele cu boală avansată local pot efectua radioterapie cu o doză mai mare, astfel nu se mai intervine chirurgical, iar controlul local poate fi destul de bun. În cazul pacientelor a căror boală a diseminat (răspândit) la distanţă, tratamentul constă în chimioterapie.

Tendinţa pacientelor este de a schimba radical stilul de viaţă şi în special regimul alimentar, însă nu există dovezi că renunţarea la proteinele din carne, un regim fără glucide, renunţarea la produsele din lapte ar îmbunătăţi rezultatele tratamentului.

Terapia fiind una solicitantă pentru pacientă, este important ca aceasta să nu se înfometeze şi să aibă un regim alimentar variat şi sănătos.

În timpul radioterapiei însă există tendinţa către accelerarea tranzitului intestinal şi apariţia meteorismului abdominal şi scaunelor diareice, motiv pentru care trebuie evitate alimentele ce fermentează sau accelerează tranzitul (legume, fructe, mâncare de fasole, mazăre etc).

De asemenea, consumul excesiv de antioxidanţi (legume şi fructe proaspete, preparate naturiste, fresh-uri) în timpul radioterapiei ar putea interfera în mod negativ cu efectul radioterapiei.

În ceea ce priveşte prevenţia cancerului de col uterin, probabil cea mai eficientă metodă ar fi vaccinarea împotriva virusului HPV a fetiţelor înaintea începerii vieţii sexuale.

Ca metodă de depistare precoce, efectuarea periodică a consultului ginecologic şi a examenului Babeş Papanicolau ar duce la diagnosticarea în stadii localizate a cancerului de col uterin, ceea ce ar presupune tratamente mai puţin agresive şi o rată de vindecare mai mare pentru aceste paciente.

Trebuie avut în vedere faptul că această boala „nu doare“ decât atunci când evoluţia locală este avansată, din acest motiv femeile nu ar trebui să întârzie prezentarea la ginecolog dacă observă modificări ale secreţiei vaginale sau sângerare vaginală anormală.

Un examen Babeş Papanicolau normal nu exclude cancerul de col uterin. Diagnosticul de certitudine îl pune biopsia de la nivelul leziunilor suspecte ale colului uterin.