De ce ne doare capul

Un studiu recent arată că 46% din români au această problemă cel puţin o dată pe lună, iar mai mult de jumătate din ei se plâng săptămânal de cefalee.

Ereditatea Durerile de cap au şi o componentă ereditară, ceea ce înseamnă că persoanele care au în familie rude de gradul I cu cefalee au un risc mai mare de a le moşteni. Statisticile arată că o persoană cu un părinte care a suferit de migrene are o probabilitate mai mare de a moşteni această problemă de sănătate. Factorul genetic este implicat în 50% din cazurile de migrenă cu aură. Stresul În timpul situaţiilor tensionate, în creier sunt eliberate anumite substanţe pentru a „combate” această stare, ceea ce duce la apariţia unor schimbări vasculare responsabile de apariţia migrenelor.

De asemenea, emoţiile care însoţesc stresul (îngrijorarea, anxietatea, surescitarea) cresc tensiunea musculară, intensificând migrenele. Şi durerea de cap de tip tensional poate fi cauzată de stres. În cazul în care stresul este pus pe seama locului de muncă, de exemplu, durerea de cap se poate croniciza.

Durerile de cap cauzate de afecţiunile oculare au anumite particularităţi. De pildă, cefaleea apare mai ales la nivel frontal sau în spatele ochilor, survine pe parcursul zilei, mai ales după folosirea calculatorului sau după condusul maşinii, diminuându-se după ce persoana se odihneşte.

Hipermetropia (viciu de refracţie în cadrul căruia imaginea obiectului se localizează în spatele retinei) este una dintre bolile care obosesc ochii şi cauzează dureri de cap. Din fericire, cefaleea va dispărea după ce este tratată hipermetropia. O altă afecţiune ce poate cauza cefalee este glaucomul, care poate fi însoţit şi de dureri oculare puternice.

În primele faze, cancerul cerebral este adesea lipsit de simptome, însă pe măsură ce boala avansează, se poate manifesta prin dureri de cap, din cauza compresiei pe centrii nervoşi.

Durerea persistentă survenită mai ales dimineaţa, care durează de mai multe săptămâni, însoţită de vărsături, greaţă, tulburări de comportament, de limbaj, de memorie şi de echilibru, poate anunţa cancerul cerebral, de aceea nu trebuie amânată vizita la medic.

O tensiune arterială prea mică (hipotensiune) sau prea mare (hipertensiune) poate cauza cefalee. În hipotensiune, organismul acţionează ca în situaţia în care ar pierde sânge, modificări care duc la apariţia unor simptome precum durerile de cap, ameţeala şi accelerarea bătăilor inimii.

În hipotensiunea arterială ortostatică (survenită când persoana se ridică brusc), cefaleea apare îndeosebi la nivel frontal. În cazul hipertensiunii, cefaleea apare în special dimineaţa, fiind localizată mai ales la ceafă. „Hipertensiunea arterială poate declanşa durerea de cap sau, în formele grave, accidentul vascular cerebral.

Durerea este însoţită de ameţeală, insomnie, deficit respirator”, atrage atenţia medicul Rareş Simu, specialist imunologie clinică şi alergologie, de la Centrul de Sănătate şi Viaţă Armonia din Bucureşti.

În cazul femeilor, migrenele sunt favorizate de modificările hormonale. De pildă, pentru aproape 8% din femei, migrenele sunt favorizate de scăderea nivelului de estrogen de dinaintea ciclului menstrual.

O posibilă explicaţie pentru această legătură este că estrogenul este implicat în controlarea substanţelor secretate de creier pentru reglarea sensibilităţii faţă de durere. La gravide, tot din cauza schimbărilor hormonale, migrenele dispar, în multe cazuri, începând din a doua lună de sarcină.

Lipsa somnului creşte nivelul hormonilor stresului, cortizolul şi adrenalina. Aceştia accelerează ritmul cardiac, prin urmare creşte şi presiunea sângelui, ceea ce poate duce la apariţia durerilor de cap. Însă nici excesul de somn nu face bine, întrucât poate duce la cee ce este cunoscut ca „migrenă de weekend”.

Se pot plânge mai des de cefalee şi persoanele cu apnee de somn, care se caracterizează prin scurte pauze de respiraţie pe parcursul nopţii, ceea ce poduce oxigenare insuficientă a creierului.

În formele uşoare, anemia feriprivă (cauzată de lipsa de fier) poate fi lipsită de simptome. În schimb, pe măsură ce se agravează, anemia poate fi însoţită de cefalee în formă moderată, dar persistentă. Acest lucru este pus pe seama scăderii concentraţiei de hemoglobină, care ajută la transportul oxigenului la nivelul ţesuturilor şi organelor, inclusiv la creier.

ŞTIAI CĂ...

...printre factorii declanşatori ai durerilor de cap se numără şi poziţia incorectă a spatelui, suprasolicitarea vederii (statul prea mult în faţa televizorului sau calculatorului), vremea (umiditatea crescută), scăderea glicemiei, poluarea, zgomotele şi mirosurile puternice?

Cefaleea poate avea o multitudine de cauze, de la cele mai uşoare până la probleme care pot fi fatale. Ţesutul cerebral nu dispune de receptori pentru durere, de aceea, pe bună dreptate „creierul nu doare“, însă pentru producerea durerii de cap sunt răspunzătoare alte structruri de la nivelul craniului: periostul (învelişul extern al oaselor), muşchii, venele, arterele, învelişul creierului, structuri tisulare aflate în orbita sau la nivel facial.

Societatea Internaţională de Cefalee prezintă durerea de cap ca un simptom nespecific, care poate apărea în multe condiţii, cum ar fi oboseala cronică, stresul, intoxicaţii medicamentoase, infecţii, traumatisme craniene, hemoragii intracraniene, tumori cerebrale, sinuzite, boli dentare şi multe altele.

Este, de asemenea, cunoscută migrena prezentă la femei, care, în condiţiile asocierii administrării de contraceptive orale, poate creşte riscul de accident vascular. În astfel de condiţii, este necesar consultul specialistului.