De ce este bine să-ţi cunoşti grupa sangvină

Suntem diferiţi şi când vine vorba de grupele de sânge. Această diferenţă este reprezentată de antigene (localizate la suprafaţa proteinelor celulelor roşii) şi de anticorpi (prezenţi în plasmă), care se regăsesc în diferite combinaţii, ce stau la baza grupelor sangvine, pe care le moştenim de la părinţi.

Există peste 20 de sisteme de grupe de sânge, cele mai cunoscute fiind cele ale sistemului OAB şi ale sistemului Rhesus.

Sistemul OAB cuprinde 4 grupe de sânge: O (sau I), A (sau II), B (sau III) şi AB (sau IV). La cei cu grupa A, există, la nivelul globulelor roşii antigene A (precum şi anticorpi anti-B), iar cei cu grupa B au antigene B (şi anticorpi anti-A). La cei cu grupa AB, există antigene A şi B (nu şi anticorpi anti-A şi nici anti-B), în vreme ce la persoanele cu grupa 0, nu există antigene A sau B, dar există anticorpi anti-A sau anti-B în plasmă.

În cazul incompatibilităţii, anticorpii anti-A şi anti-B ai primitorului produc distrugerea rapidă (hemoliză) a globulelor roşii transfuzate. Sistemul Rhesus este determinat de prezenţa sau absenţa pe globulele roşii a antigenului D.

Prezenţa acestui antigen pe globulele roşii determină Rh-ul pozitiv, iar absenţa lui, pe cel negativ. La rasa albă, 85% din oameni au Rh pozitiv.

Este bine ca orice persoană să îşi cunoască grupa de sânge şi Rh, aceste determinări fiind esenţiale în cazul celor care donează sânge sau care au nevoie de transfuzie. De asemena, sunt importante la gravide şi la cei care urmează să facă o operaţie.

Persoanele cu grupa de sânge AB+ sunt primitori universali (pot primi sânge de la toate grupele de sânge), iar cei cu 0- sunt donatori universali (pot dona la toţi cei cu orice grupă).

D O N A T O R

P 0- 0+ B- B+ A- A+ AB- AB+

R AB+ √ √ √ √ √ √ √ √

I AB- √ √ √ √

M A+ √ √ √ √

I A- √ √

T B+ √ √ √ √

O B- √ √

R 0+ √ √

0- √

Cunoaşterea Rh-ului este importantă pentru viitorii părinţi. Există incompatibilitate în cazul în care mama are Rh negativ, iar tatăl, Rh pozitiv. În general, nu există probleme la prima sarcină, dacă nu au existat sarcini extrauterine sau pierdute.

Situaţia se complică însă dacă sângele fătului cu Rh pozitiv (moştenit de la tată) intră în contact cu sângele matern cu Rh negativ, când se formează anticorpi anti Rh, care pot afecta următoarele sarcini. Acest lucru se produce la naşterea primului copil, dar şi în cursul sarcinii (când există sângerări sau proceduri precum amniocenteza).

De aceea, se recurge la imunizare, mama primind imunoglobuline anti D, care distrug celulele roşii fetale care au intrat în circulaţia sangvină a mamei. La o următoare sarcină a femeii cu Rh negativ, copilul cu Rh pozitiv poate face o complicaţie numită boală hemolitică, care se manifestă prin anemie severă, icter şi probleme cardiace sau cerebrale.