Cum se manifestă sindromul Tourette, boala ticurilor involuntare

Mulţi râd când văd un astfel de „personaj“, care uneori scoate cuvinte de genul înjurăturilor. Înaintea unei crize pot părea nişte persoane obişnuite care nu ies cu nimic în evidenţă, apoi brusc au tot felul de gesturi repetitive, care pot şoca privitorii.

Deşi pare asemănătoare cu tulburarea obsesiv compulsivă, când bolnavul de sindrom Tourette simte că trebuie să facă neapărat anumite lucruri pentru a nu i se întâmpla ceva rău, aici persoana face gesturile involuntar, aşadar nu-şi doreşte asta, nu le programează cumva. Cercetătorii au observat că fetele care au unul dintre părinţi cu sindromul Tourette au şanse ca în timp să sufere de TOC (tulburare obsesiv complulsivă).

Boala poate apărea şi la maturitate

De obicei, se declanşează la vârste foarte fragede, simptomele debutând la persoane cu vârste cuprinde între 2 ani şi 21 de ani. Nu este o boală degenerativă, dar nu dispare chiar dacă bolnavii într-o fază acută iau tratament medicamentos.

Cum o recunoşti?

Cum am scris mai sus, este vorba despre diferite ticuri sub formă de mişcări musculare involuntare dar şi de scoaterea şi repetarea unor sunete (spre exemplu, imitarea mieunatului sau lătratului). Nu toate persoanele cu Tourette au toate aceste manifestări, iar unele pot chiar controla pentru câteva ore apariţia ticurilor, asta până vor găsi un loc unde să se poată manifesta în linişte, neatrăgând atenţia. Există forme uşoare, moderate sau severe.

Nu se cunosc 100% cauzele apariţiei însă două posibilităţi sunt moştenirea genetică şi deficitul de dopamină şi serotonină, neurotransmiţători care au rolul de a controla mişcările corpului şi de a reda o stare de bine. S-a descoperit o mutaţie genetică a genei umane SLITRK1, care ar putea fi unul dintre factorii responsabili de apariţie a bolii.

De câte tipuri sunt ticurile

Acestea sunt clasificate astfel: simple şi complexe. Cele simple sunt şi ele la rândul lor, de două feluri: de mişcare (motorii) şi vocale

Cele motorii se manifestă prin clipitul des, scuturarea capului, încreţirea nasului, ridicarea umerilor, grimasele ori scuturarea capului. De obicei sunt stânjenitoare şi faptul că bolnavul le face rapid şi le repetă de nenumărate ori îi provoacă şi durere.

Cele vocale constau în emiterea unor sunete ori zgomote, spre exemplu: expiraţie puternică sau tuse. Tot aici diferiţi bolnavi scot sunete ce imită „limbajul“ necuvântătoarelor, cum ar fi: grohăitul, guiţatul, mieunatul sau lătratul.

Ticurile complexe sunt de mişcare şi vocale. Cele complexe de mişcare se manifestă astfel: prin rotiri, sărituri, mişcări repetitive ale trunchiului sau ale membrelor. Cei afectaţi de acest sindrom pot începe dintr-o dată să pună mâna pe obiecte sau oameni ori să tragă de haine. În unele situaţii pot apărea simptome când să-şi aplice lovituri sau chiar să se muşte.

Cele complexe vocale sunt manifestate prin cuvinte sau fraze repetitive şi sunt de trei tipuri:

coprolalia – rostirea bruscă şi repetitivă a cuvintelor obscene (apare destul de rar)

ecolalia – repetarea unui cuvânt, sunet ori a unei fraze tocmai auzite.

palilalia – repetarea cuvintelor spuse de altcineva

Nu este deloc uşor să ai o astfel de boală, deoarece multă lume nu înţelege de ce se comportă unii oameni aşa, îi cataloghează şi=i stigmatizează.