Cum ne afectează tehnologia sănătatea

Mai mult, specialiştii susţin că, din cauza comportamentului obsesiv-compulsiv în relaţie cu tehnologia, oamenii au început să îşi piardă abilităţile cognitive şi dexterităţile, iar efortul nostru intelectual a fost preluat în mare măsură de tehnologia actuală. Psihologul Alexandru Pleşea crede că tehnologia avansată nu a adus rasei umane numai părţi pozitive (accesul la informaţie, comunicarea virtuală la distanţă etc.), dar şi multe deservicii care vor afecta două sau chiar trei generaţii de acum încolo.

“Tehnologia actuală, iar un exemplu cât se poate de relevant este tehnologia touchscreen, imită gesturile tactile ale bebeluşilor, iar oamenii vor căpăta în timp, dacă nu au facut-o deja, automatisme specifice nou-născuţilor, fapt care nu le oferă oportunităţi de evoluţie intelectuală, ci de involuţie. Din întâmplare am văzut o persoană în metrou care, fără să îşi dea seama, pipăia o revistă şi aştepta să se întâmple operaţiuni specifice tabletelor. Când a ieşit din transă, a tresărit şi şi-a dat seama că e doar o revistă, însă ce am remarcat a fost automatismul deja format. Şi acest automatism îl putem observa cel mai mult la generaţiile tinere”, declară psihologul Pleşea.

Atunci când tehnologia a apărut în vieţile noastre, argumentul care ne-a captivat – la propriu – a fost câştigul transparenţei şi a rapidităţii cu ajutorul cărora vom putea vedea şi avea orice, oriunde şi oricând. “Totul a fost o iluzie foarte bine uneltită de către cei care au introdus tehnologia avansată pe piaţă, iar apogeul iluziei a fost atins atunci când telefoanele mobile au devenit principalul obiect folosit de mâna omului. În acest moment, mintea a început să stea. Acesta fiind momentul critic când tehnologia a pus stăpânire totală pe vieţile noastre, iar studiile au arătat că ne-am pierdut foarte mult din ceea ce numim ascuţimea şi auto-reglarea minţii, oamenii devenind din ce în ce mai lenţi în gândire, operaţiile mentale - care odinioară păreau simple (spre exemplu, 5x12) - nu mai sunt la îndemâna oricui, iar iluzia prieteniei sau a reputaţiei online ne-a împins până la cel mai înalt grad de depresie pe care l-a cunoscut omenirea”, consideră psihologul Alexandru Pleşea.

Oamenii nu mai simţ la fel emoţiile

În ceea ce priveşte satisfacerea nevoilor emoţionale, la început, tehnologia reuşea să le aducă zâmbete şi fericire oamenilor, în mare parte cauzate de curiozitatea noului în viaţa noastră. Cu cât tehnologia a devenit parte activă şi de neseparat din vieţile noastre, cu atât relaţia cu tehnologia a devenit latentă, iar oamenii au ajuns până în stadiul în care nici măcar nu mai zâmbesc telefonului mobil, atunci când primesc imagini sau texte amuzante.

Toate stările noastre – fericire, iubire, tristeţe, furie etc. – au fost convertite în stări virtuale, iar oamenii au adoptat în viaţa reală acea atitudine pe care o putem numi “poker face” (nu mai schitează niciun gest). “Contactul vizual şi emoţional între oameni a scăzut foarte mult, iar mulţi dintre noi am intrat în transă, viaţa noastră reală fiind pe pilot-automat: mâncăm, mergem la job, lucrăm, dormim, fără să mai conştientizăm acţiunile noastre. Am uitat cum e să mai trăim în viaţa reală, toate nevoile noastre de interacţiune interumană, de oferit sau de primit iubire, încercăm să ni le satisfacem în lumea virtuală”, declară psihologul.

Psihologul susţine că un viciu sau un comportament obsesiv-compulsiv nu poate fi vindecat prin interzicere totală, ci prin construirea unui program în care acel viciu să ne ocupe, pe zi ce trece, din ce în ce mai puţin timp.

“E util pentru noi să învăţăm să ne reechilibrăm viaţa, deoarece la ora actuală talerul balanţei din vieţile multor oameni este înclinat aproape total în dreptul vieţii virtuale. De asemenea, putem să ne recăpătăm dexteritătea, abilităţile cognitive (ascuţimea şi iscusinţa minţii), concentrarea eficientă şi chiar memoria, prin realizarea unui program zilnic alocat exerciţiilor fizice, dar mai ales mentale, ca de exemplu: exerciţii echilibrare emisfere (logica + creativitatea la un loc), exerciţii de atenţie, exerciţii de vizualizare şi intuiţie, exerciţii de respiraţie şi oxigenare a creierului, exerciţii de meditaţie, toate acestea antrenate şi aducând rezultate rapide şi extraordinare printr-o dietă şi somn corespunzător ”, conchide Pleşea.