Cum influenţează grupa sanguină sistemul imunitar

Dacă îţi cunoşti grupa sanguină, află ce trebuie să ştii despre ea, pentru a controla fluctuaţiile de greutate. Grupa de sânge poate contribui la buna funcţionare a proceselor fiziologice, metabolice, dar şi a sistemelor cu importanţă majoră pentru întregul organism: sistemul digestiv şi cel imunitar.

De proprietăţile hematologice ale fiecărei grupe de sânge depinde cum acţionează sistemul imunitar când intră în contact cu virusurile, bacteriile şi afecţiunile provocate de acestea.

Cum influenţează grupa sanguină sistemul imunitar - Cei cu grupa 0 au sistem imunitar puternic

Grupa sanguină O (O1) este cea mai întâlnită grupă de sânge din toată lumea. Persoanele cu această grupă au o consistenţă mai subţire a sângelui, un sistem imunitar puternic, secreţii bogate ale acizilor în stomac şi, în general, sunt longevive. Din păcate, persoanele cu grupa O sunt predispuse bolilor digestive cauzate de hiperaciditate, artritelor şi afecţiunilor tiroidiene provocate de un sistem imunitar hiperactiv. De asemenea, persoanele cu această grupă de sânge sunt vulnerabile la inflamaţii şi reacţii alergice.

Cum influenţează grupa sanguină sistemul imunitar - Sistemul imunitar al grupei A, rezistent la infecţii

Persoanele care au grupa de sânge A (AII) ar trebui să fie „atacate“ mai greu de infecţiile de tip bacterian precum: otita, tuberculoza, infecţia cu E.coli sau abcesele de la nivelul pielii. Sistemul imunitar al celor cu grupa de sânge A luptă împotriva infecţiilor, însă este vulnerabil la mâncărurile pe bază de peşte, deoarece îi cauzează mai uşor boli digestive.

Putem recunoaşte, în general, o persoană care are grupa de sânge A şi după problemele respiratorii de care suferă. Poate fi vorba despre astm sau de infecţii ale sinusului, afecţiuni des întâlnite la persoanele cu această grupă de sânge.

Alimentaţia persoanelor cu grupa B, mai permisivă

Grupa sanguină B (BIII) reprezintă un cumul de caracteristici între grupele de sânge O şi A, deci persoanele care au această grupă de sânge pot avea un sistem imunitar rezistent la infecţii sau la dezechilibrele digestive. Pot mânca fără probleme carne cu valori proteice consistente, precum este carnea de vită, peşte şi miel.

Carnea de pui trebuie, însă, evitată, deoarece conţine hormoni de creştere, care favorizează riscul pentru dezvoltarea bolilor autoimune.

Cum influenţează grupa sanguină sistemul imunitar pentru cei cu grupa AB, dieta vegetariană este benefică

Grupa sanguină AB (ABIV) nu este aşa frecvent întâlnită, spre deosebire de grupa O, spre exemplu. Un procent mic al populaţiei are grupa sanguină AB, care combină atât caracteristicile benefice, cât şi punctele slabe ale tipurilor de sânge A şi B. Persoanele din această categorie de grupă pot suferi de afecţiuni respiratorii, auditive şi faringiane, precum sinuzite, alergii, rinite, laringite şi otite. Oamenii care au această grupă de sânge sunt sfătuiţi să adopte o dietă bazată mai mult pe legume şi fructe, eventual să urmeze o dietă vegetariană.

Deseori se confruntă cu infecţii şi dezechilibre digestive, din cauză că sistemul lor nu poate procesa în întregime proteinele animale şi cele din lapte.

Doctorul Tania Bejan, specialistul epidemiolog Ropharma, ne sfătuieşte ce alimentaţie este potrivită pentru a susţine sistemul imunitar în lupta împotriva afecţiunilor în funcţie de fiecare grupă de sânge: „Persoanele cu grupa sanguină 0 pot beneficia din plin de o dietă bogată în proteine din carne, datorită acidităţii mai ridicate a stomacului, care permite metabolizarea acestora. Proteinele asigură sănătatea ţesuturilor şi contribuie la abilitatea de apărare a corpului.

Organismul grupei A este fortificat cel mai eficient de o dietă vegetariană în cadrul căreia recomand să includă şi fibre din cereale şi fasole.

Din cauza predispoziţiei la diabet a grupei B, aceştia trebuie să evite seminţele şi nucile sau alunele, din cauza conţinutului de proteine ce dezechilibrează producţia de insulină.

Organismul celor cu grupa AB nu produce suficient acid gastric pentru a digera cantităţi mari de proteine animale. Soluţia optimă constă în porţii mici şi dese. Însă trebuie să ţinem cont de faptul că fiecare om este unic, avem nevoi nutriţionale diferite şi de aceea singura modalitate de a menţine sănătatea sau de a vindeca boala este adaptarea hranei la nevoile specifice fiecărui individ“, spune specialistul epidemiolog.