Cei mai mari duşmani ai creierului

Chiar şi cel mai mic gest pe care-l facem este coordonat de creier, acesta fiind cea mai complexă structură din corpul uman. Este format din nu mai puţin de 100 de miliarde de neuroni, ce formează în jur de 1.000 de legături, care, la rândul lor, pot transmite impulsuri electrice şi cu o viteză de 400 de km pe oră. Funcţionarea deficitară a creierului duce la destabilizarea întregului organism.

Alcoolul afectează memoria

Este contraindicat să consumi des alcool, pentru că acesta favorizează deshidratarea. În lipsa apei, celulele organismului, inclusiv cele din creier, se regenerează mai greu, ceea ce afectează memoria. În acelaşi timp, alcoolul distruge acizii graşi, o componentă esenţială în structura creierului. Alcoolul în exces poate afecta unele funcţii ale creierului, cum sunt vorbirea, memoria şi coordonarea.

Nicotina, cea mai nocivă substanţă

Printre numeroasele efecte nocive pe care le are fumatul asupra sănătăţii, este şi afectarea funcţionării creierului. Substanţele toxice din componenţa ţigărilor omoară celulele roşii, o barieră de protecţie a organismului împotriva radicalilor liberi.

Sub acţiunea acestora, neuronii îmbătrânesc prematur, iar legăturile dintre aceştia sunt afectate, motiv pentru care impulsurile electrice se realizează cu o viteză mai mică, iar reacţiile sunt încetinite.

Mai mult, nicotina din ţigări duce la îngustarea şi la slăbirea venelor şi a arterelor şi astfel sângele ajunge mai greu la creier, în timp ce riscul de accident vascular cerebral creşte. Sunt afectaţi şi fumătorii pasivi, adică cei care doar inspiră fumul.

Poluarea, un inamic nevăzut

Nivelul tot mai crescut de poluare duce la slăbirea sistemului imunitar. Astfel, radicalii liberi din atmosferă degradează celulele creierului. Fumul degajat de maşini sau cel rezultat de la marile fabrici are în componenţa sa şi cadmiu, un metal greu care împiedică organismul să absoarbă necesarul zilnic de zinc.

În lipsa acestui mineral, apar stările de confuzie, depresie, puterea de concentrare scade, precum şi pofta de mâncare.

Alimentele bogate în grăsimi, un pericol

Toate alimentele semipreparate sau cele de gen fast-food sunt o sursă de grăsimi saturate, nocive pentru creier. Acestea, împreună cu prăjelile, favorizează creşterea grăsimii din sânge, adică a colesterolului „rău“. În timp, acesta se depune pe vasele de sânge, îngreunând circulaţia sangvină. Sângele transportă oxigen către creier, iar când circulaţia lui e perturbată, activitatea neurală se deteriorează.

Stresul, o consecinţă nedorită a vieţii moderne

Chiar dacă medicii ne recomandă să nu lăsăm probleme cotidiene să ne afecteze şi să încercăm să ne relaxăm cât mai des, stresul este o componentă nelipsită a vieţii de zi cu zi. Acesta creşte nivelul de cortizol, un hormon care distruge legăturile dintre neuroni. Astfel, probabilitatea de a suferi de Alzheimer sau de pierderi de memorie este mult mai mare.

Alimente care protejează creierul

Nucile şi seminţele, întrucât sunt surse de vitamina E Peştele gras, în special somonul, deoarece conţine acizi graşi Omega-3 Avocado, pentru că are în compoziţia sa grăsimi mononesaturate Cereale integrale, care au rol în îmbunătăţirea circulaţiei sângelui Fasole uscată, este bogată în glucoză, care este considerată combustibilul creierului Ciocolata neagră, întrucât are proprietăţi antioxidante

Dr. Constantin Tecu

medic primar neurolog, Timişoara

Cea mai importantă şi eficientă metodă de prevenţie a bolilor neurologice este alegerea şi respectarea stilului de viaţă echilibrat. Şi aici este vorba, în principal, despre dietă (relaţia dintre nutriţie şi sănătatea vasculară, o dietă bogată în antioxidanţi), activitatea fizică (sportul ajută la creşterea agilităţii conexiunilor între neuroni), emoţiile pozitive (înţelegerea cu prietenii şi familia, socializarea), gestionarea emoţiilor (stresul este unul dintre cei mai mari duşmani ai sănătăţii, pentru că favorizează oxidarea ţesuturilor); consumul moderat de băuturi alcoolice, tutun, cafea etc.

Ideal este să avem o viaţă organizată, în aşa fel încât să ne putem odihni suficient, să mâncăm variat şi cât mai multe alimente proaspete, şi nu procesate, să facem mişcare susţinut cel puţin 30 de minute în fiecare zi şi să folosim cu măsură toate tehnologiile.