Ce se ascunde în spatele unei hemoragii prelungite în timpul ciclului menstrual

Menoragia, cunoscută şi că o menstruaţie puternică, este descrisă ca o hemoragie gravă şi prelungită în timpul ciclului menstrual, care poate să întrerupă activitatea normală a unei femei şi le afectează, la nivel global, pe mai mult de 20% dintre ele. Consecinţă a acestei dereglări menstruale este anemia, pe care o putem identifica după senzaţia de oboseală, epuizare, ameţeală, durere de cap, stare generală proastă, tahicardie (accelerare anormală a bătăilor inimii) şi hipotensiune. Dr. Silviu Iştoc, medic obstetrica-ginecologie ne explica de ce apare menoragia şi cum se tratează. Fiecare femeie are un ciclu menstrual unic şi chiar dacă perioada optimă a acestuia este 28 de zile cu o durată de 4 zile, fluctuaţii între 21 şi 32 de zile sunt considerate normale. Semnalele de alarmă apar însă atunci când durata menstruaţiei este de peste 7 zile şi este necesară schimbarea absorbantului la fiecare 2-3 ore. „Menoragia este una dintre cele mai comune probleme ginecologice în prezent, iar cauzele sale pot fi descoperite în totalitate doar în urma unor analize de laborator sau imagistice. Există mai multe cauze ale menoragiei de la fibroame uterine, ţesuturi necanceroase care cresc în interiorul uterului, până la dereglări hormonale, hipertensiune, medicamente anticoagulante, de boli de sânge, tulburările de coagulare sau hemofilia, precum şi de boli hepatice precum ciroza hepatică", explica dr. Silviu Iştoc, medic obstetrica-ginecologie. Alte cauze ale unei menstruaţii abundente pot fi: - Anovulaţia, care afectează 6 şi 15% din femei, fiind o dereglare a ciclului menstrual în care femeia nu eliberează un ovul lunar; - Polipi uterini; - Cancer cervical, uterin sau ovarian; - Disfuncţii la nivelul glandei tiroide sau pituitare; - Schimbări la nivel hormonal, cum este cazul premenopazei; - Schimbări de pastile contraceptive; - Boala inflamatorie pelvina sau alte infecţii. Schimbări la nivelul stilului de viaţă, în dieta, stresul, modificări drastice în greutate, exerciţiile fizice intense, operaţiile sau traumele recente toate acestea contribuie la declanşarea menoragiei. Pentru unele femei chiar şi naşterea poate fi o cauză. „Uneori sângerările puternice apar după ce femeia a născut, deoarece sarcina face că dimensiunea uterului să se mărească, ceea ce înseamnă că după naştere, există mai multă suprafaţă pentru ţesutul endometrial”, adăugă dr. Iştoc. Când trebuie să consulţi un specialist Este normal că menstruaţia să varieze în durata şi flux, aşa că nu e nevoie să te grăbeşti la medic dacă ţi s-a întâmplat o dată. Dacă problema persista, medicul ginecolog va determina cauza menoragiei folosindu-se de următoarele teste: - Testul Papanicolaou pentru a exclude boli precum infecţia cervicală, inflamaţii, displazie sau cancer; - Biopsie endometrială pentru a testa mucoasa uterului privind anomalii celulare sau cancer; - Ultrasunete pentru a evalua organele pelvine, inclusiv uterul, ovarele şi pelvisul; - Analize de sânge pentru depistarea anemiei, a bolii glandei tiroide sau dereglări hormonale. Orice femeie de vârsta reproductivă poate suferi episoade de menoragie. Mai predispuse sunt însă adolescentele, în primii doi ani de la declanşarea menstruaţiei, când se confruntă cu dereglări hormonale. Risc prezintă şi femeile aflate în premenopauză, de vină fiind aceleaşi tulburări hormonale. Femeile cu ciclu menstrual neregulat sunt de asemenea predispuse la menoragii. Cum se tratează „Tratamentul menoragiei poate fi şi simptomatic, iar în acest caz se administrează antiinflamatoare nesteroidiene şi calciu pentru reducerea sângerărilor menstruale, iar în cazul în care pacienta are anemie i se pot prescrie suplimente de fier. Cauza este însă repetitiva, prin urmare sunt foarte importante investigaţiile suplimentare pentru descoperirea cauzei şi apoi tratarea acesteia”, adăugă dr. Iştoc. Vorbeşte cu medicul ginecolog dacă poţi aduce schimbări în stilul de viaţă şi dieta pentru a reduce sângerarea menstruală sau dacă trebuie să urmezi tratament medicamentos. Studiile arată că pastilele cu progesteron reprezintă cel mai prescris tratament şi totuşi cel mai puţin eficient pentru menoragie. Un alt studiu a arătat că mult mai eficient este tratamentul cu hormoni administraţi intrauterin, iar un altul recomanda utilizarea medicamentelor anti-inflamatoare non-steroidale, cum este ibuprofenul sau naproxenul, care reduc fluxul menstrual cu până la 60%. O opţiune relativ nouă este acidul tranexamic care luat în timpul sângerării ajuta la reducerea pierderilor de sânge, printr-o proteină ce ajută la coagularea sângelui, însă are şi efecte secundare. În cazuri severe se poate discuta şi despre operaţie, cum este histerectomia pentru înlăturarea uterului. O altă variantă mai puţin radicală este ablaţia endometrială, prin care se distruge ţesutul endometrial definitiv pentru a nu mai sângera în fiecare lună. Această procedură poate fi repetată pentru a rămâne eficientă şi nu ar trebui luată în calcul dacă urmează să rămâi însărcinată. „Cel mai frecvent este nevoie de intervenţii minim invazive pentru a stabili diagnosticul şi de a corecta cauza organică a menoragiei, de multe ori paciente care sufereau de ani de zile de menoragie şi infertilitate, cu tratament progesteronic cu efecte limitate, au beneficiat de vindecare totală în urma unor intervenţii simple, rămânând însărcinate ulterior la scurt timp.”, adăugă dr. Iştoc.