Ce rol au glandele endocrine

Sistemul endocrin este implicat în modificări ce însoţesc diverse perioade ale vieţii, începând chiar din momentul concepţiei, continuând cu copilăria, pubertarea, perioada fertilă, menopauza şi andropauza.

Hormonii sunt secretaţi de glandele endocrine: hipotalamusul, hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin, paratiroidele, testiculele, ovarele şi suprarenalele.

Hipotalamusul şi hipofiza

Situat în sistemul nervos central, hipotalamusul este considerat un adevărat pacemaker al sistemului endocrin. Se află în legătură cu o glandă mică, hipofiza, situată dedesubtul lui, cele două structuri fiind conectate prin tija hipofizară. Hipotalamusul este implicat în controlul secreţiilor hormonale hipofizare. Hipofiza este numită glanda-şefă, atât prin hormonii secretaţi, cât şi prin legătura directă cu hipotalamusul. Printre hormonii secretaţi de hipofiză se numără cel de creştere, care are un rol important în dezvoltarea oaselor şi a cartilagiilor.

Absenţa acestui hormon produce nanism hipofizar (piticism), iar excesul determină apariţia acromegaliei sau gigantismului (manifestat prin modificări ale trăsăturilor feţei, mâinilor şi picioarelor). Hipofiza secretă şi prolactină, hormon care stimulează producerea laptelui matern şi care e implicat şi în dezvoltarea sânilor. Atunci când prolactina este produsă în exces, apar tulburări precum lipsa menstruaţiei şi infertilitatea.

Tot la infertilitate poate duce şi secreţia anormală a hormonilor luteinizant (LH) şi foliculostimulant (FSH), care sunt implicaţi în reglarea ciclului menstrual şi în procesul de formare a spermatozoizilor. De asemenea, hipofiza sintetizează şi adrenocorticotropina (ACTH), care controlează secreţia unor hormoni suprarenali. Alţi hormoni neurohipofizari sunt oxitocina şi vasopresina (sau hormonul antidiuretic, necesar pentru reglarea echilibrului apei în organism).

Tiroida

Stimulată de hormonul hipofizar TSH, glanda tiroidă secretă hormonii tiroidieni (T3, T4, fT4), iodul fiind esenţial pentru sinteza lor.

Pancreasul endocrin

Organ ce are şi rol de glandă, pancreasul secretă insulina, hormon care ajută celulele să preia glucoza din sânge, pe care o transformă în energie. De asemenea, secretă glucagon, hormon implicat în echilibrul glicemic.

Paratiroidele

Situate lângă tiroidă, glandele paratiroide, în număr de 4, asigură echilibrul calciului şi fosforului prin intermediul parathormonului.

Testiculele

Produc hormoni androgeni, principalul fiind testosteronul.

Ovarele

Secretă estrogenii şi progesteronul. Secreţia hormonilor ovarieni este influenţată de hipofiză.

Rinichii

În afara rolului de filtrare a sângelui, rinichii secretă şi eritropoiectina, hormon cu rol în producerea celulelor roşii.

Suprarenalele

Se află în deasupra rinichilor, iar printre hormonii eliberaţi la acest nivel se numără cortizolul (cu roluri precum reacţia organismului la stres) şi mineralocorticoizii, implicaţi în echilibrul apei, al sodiului şi al potasiului.

Stomacul

Secretă gastrina, hormon cu rol în digestie.

Timusul

Este o glandă mică situată în cavitatea toracică, care susţine imunitatea. Printre hormonii secretaţi la acest nivel se numără timopoetina şi timulina, hormoni care participă la dezvoltarea şi creşterea organismului.

Epifiza

Este o glandă situată aproape de centrul creierului care secretă melatonină, hormon implicat în ritmul somn-veghe.

Ştiai că...

...hipofiza, cunoscută şi ca glanda pituitară, cântăreşte 0,5 – 1 g?

De ce apare adenomul hipofizar

Tumoră benignă apărută la nivelul hipofizei, adenomul hipofizar este cauzat excesul hormonilor produşi la acest nivel. La femei, oprirea menstruaţiei şi galactoreea (secreţia de lapte) sunt posibile simptome de prolactinom, una dintre cele mai frecvente tumori hipofizare benigne. Apare din cauza hipersecreţiei de prolactină, hormon a cărui funcţie principală este cea de declanşare a lactaţiei.

Prolactinomul poate da durere intensă de cap, în zona cefei, infertilitate la femei, iar în cazul bărbaţilor boala poate avea ca simptom scădererea libidoului şi impotenţa.Pe măsură ce se măreşte, tumoarea apasă structurile cerebrale din vecinătate, putând duce la pierderea vederii, întrucât comprimă locul în care se încrucişează nervii optici.

Melatonina induce somnul şi previne cancerul

Hormon produs de epifiză sau glanda pineală, melatonina are numeroase roluri benefice în organism. Numită şi „hormonul somnului”, melatonina intervine în ciclul somn-veghe. Este secretată la lăsarea serii, nivelul maxim fiind atins între orele 2 şi 4 noaptea.

Secreţia acestui hormon scade pe măsura înaintării în vârstă, astfel că, la după 50-60 de ani, insomnia poate fi pusă pe seama producţiei insuficiente de insulină. De asemenea, melatonina scade colesterolul şi tensiunea, protejează inima, are efect antioxidant, inhibă dezvoltarea celulelor canceroase (în cancerul de sân, de prostată), are efect antidepresiv şi neuroprotector.

Oxitocina, hormonul ataşamentului

Sintetizat de hipotalamus şi secretat de hipofiză, oxitocina stimulează contracţiile uterine în travaliu şi favorizează alăptarea. În timpul naşterii, nivelul secreţiei de oxitocină este la cel mai înalt nivel, ceea ce induce mamei un sentiment de euforie, consolidând relaţia mamă-copil. Oxitocina reduce stresul şi anxietatea asociate cu interacţiunile sociale, fiind un hormon al ataşamentului şi al încrederii. Studiile recente au arătat că acest hormon poate ajuta la îmbunătăţirea comportamentului social la copiii cu autism.

Hormonii şi stresul

ACTH – este secretat de hipofiză, rolul lui fiind de a stimula grandele suprarenale, care, la rândul lor, eliberează cortizolul.

Cortizolul are rolul de a furniza creierului necesarul energetic pentru a face faţă stresului. Acest hormon intervine în reglarea tensiunii arteriale, a metabolismului şi, de asemenea, scade sensibilitatea la durere şi susţine imunitatea. Un stil de viaţă stresant menţine nivelul ridicat al acestui hormon, cu efecte negative precum creşterea tensiunii şi îngrăşarea.

Adrenalina

Acest hormon eliberat, de asemenea, în condiţii de stres, creşte tensiunea, ritmul cardiac şi accelerează respiraţia.

Oxitocina

Este numită şi hormonul antistres, deoarece reduce nivelul cortizolului şi scade tensiunea.

Când este nevoie de hormonoterapie

Unele celule canceroase sunt stimulate de hormoni, cum este cazul cancerului de sân şi a celui de prostată. De pildă, estrogenul produs de ovare poate influenţa dezvoltarea cancerului de sân şi a celui de uter, iar hormonii androgeni secretaţi de testicule au legătură cu cancerul de prostată. Prin terapia hormonală, se blochează aceşti hormoni, pentru ca ca ei să nu mai poată stimula cancerul. Mai pot fi tratate prin hormonoterapie cancerul de endometru, cel renal şi tumorile neuroendocrine.

Tratamentul hormonal poate fi administrat ca sigură terapie sau în combinaţie cu chimoterapia şi radioterapia. Adesea, se optează pentru administrarea unor medicamente care inhibă secreţia de hormoni. Se poate recurge şi la suprimarea organelor care produc hormonii implicaţi în favorizarea cancerului, adică a ovarelor sau a testiculelor.

Există şi tratament de substituţie hormonală administrat la menopauză. În această perioadă, femeile sunt mai expuse unor boli precum cele cardiovasculare, din cauza scăderii nivelului de estrogen şi progesteron, hormoni care, în mod normal, le protejează de aceste afecţiuni.

Info

„Hormonii au un rol esenţial în aproape toate funcţiile organismului, controlează armonia formelor şi formarea personalităţii, intervin în metabolismele protidice, lipidice, glucidice, hidrice şi minerale; unii sunt indispensabili creşterii organismului, diferenţierii sexuale şi reproducerii, dezvoltării facultăţilor cerebrale; alţii ajută organismul să se adapteze la agresiunile externe. În ceea ce priveşte funcţiile organismului, se înregistrează un maximum în jurul vârstei de 30 de ani, apoi începe declinul; la femei se accentuează pe la 50 de ani (odată cu menopauza), iar la bărbaţi, la 55-60 de ani (legat de andropauză).” (Cheia longevităţii, coordonator: Dr. Mihai-Alin Scarlat, Ed. Minerva)